Linkuri accesibilitate

„Pandemia nu a fost gestionată medical, ci politic” (Patrick André de Hillerin/ Libertatea)


Chiosc de ziare, București, 16 iulie 2020

Revista presei de la București.

Victoria Stoiciu, comentator la ziarul Libertatea, discută un proiect de lege prin care se majora Indicatorul Social de Referință de la 500 la 1200 de lei în următorii trei ani, ceea ce ar fi atras după sine o dublare a ajutoarelor sociale și a indemnizației de șomaj până în 2023. Victoria Stoiciu crede că contestația depusă de Partidul Național Liberal la Curtea Constituțională împotriva acestei legi „este o greșeală care ne va costa”. Se tot spune că România cheltuiește sume foarte mari pentru protecția socială, or comentatoarea spune că, dimpotrivă, investiția României este infimă. În plus, cea mai mare parte a acestor bani „merg pentru pensii, indemnizațiile de creștere a copilului, alocațiile de stat pentru copii, etc, care nu vizează exclusiv categoriile sărace”. Pentru combaterea sărăciei, se cheltuiește doar „0,1% din PIB, de trei ori mai puțin decât aloca, de exemplu, în 2008”. Doar 16% din persoanele aflate în risc de sărăcie reușesc să iasă din sărăcie datorită transferurilor sociale, procent de două ori mai mic decât media europeană de 33%. Iar unul din motive este chiar înghețarea Indicatorului Social de Referință la nivelul stabilit în anul 2008, respectiv 500 de lei. „Majorarea acestui indicator ar fi însemnat creșterea venitului minim la nivelul de 352 de lei până în 2023, o sumă despre care, orice s-ar spune, nu te scoate din sărăcie, dar pentru utilitatea marginală a fiecărui leu în plus e imensă. (…) Contestarea la CCR a legii (…) e cel mai probabil o manevră politică a PNL pentru a câștiga timp”. Consecventă în discursul său de stânga, Victoria Stoiciu, mai spune că, „în timp ce bani pentru companii se găsesc, săracii sunt lăsați să aștepte”.

Tot în Libertatea, Patrick André de Hillerin este uimit că nu găsește nicio emoție specială în faptul că, de șase luni încoace, în România mor în fiecare săptămână de trei ori mai mulți oameni decât au murit în tragicul incendiu de la clubul Colectiv, din 2015. Dacă atunci autoritățile erau complet nepregătite față de un incident gravissim, de atunci încoace ar fi trebuit să se înregistreze îmbunătățiri. În realitate, între lucrurile care nu-au schimbat de fel în sistemul sanitar este „Viziunea multora dintre responsabilii (…) din sănătate (care)nu depășește orizontul fondării și menținerii de feude în spitalele țării. Mulți dintre marii profesori nu-și iau informațiile din studiile și protocoalele internaționale!”. „Este inacceptabil, scrie Patrick André de Hillerin, ca în secolul XXI, după mai bine de 1000 de ani de reacții documentate în fața diverselor pandemii, să mai bâjbâim medical și procedural așa cum bâjbâia Avicenna la începutul secolului al XI-lea”. Din păcate, în România, „Corupția este doar una dintre infecțiile nosocomiale ale politicii și administrației românești. Iar pandemia nu a fost gestionată medical, ci politic”.

Pe site-ul marginaliaetc.ro, Ioan Stanomir deplânge ușurința cu care se apelează la metodele de „domesticire” a umanității, sub acoperirea stării de pandemie, care ar necesita puteri sporite din partea guvernelor. Stanomir crede că această perioadă perioada va rămâne ca un „interval de referință în povestea nașterii omului nou destinat să populeze lumea care vine”. „Virusul care se insinuează în viețile noastre este cu mult mai redutabil decât orice amenințare sanitară. El înseamnă ambiția de a controla fără răspundere a statului și voința de supunere a contemporanilor noștri. Împotriva acestui virus (…) nu va exista vaccin: acțiunea lui este îndelungată, teribilă și ireversibilă. Mutația ce se produce creează un alt viitor”.

XS
SM
MD
LG