În ultima etapă a unui turneu de 12 zile prin Asia de Sud-Est și Oceania, Papa Francisc a lăudat joi puterea economică a orașului-stat Singapore ca o dovadă a ingeniozității umane, dar i-a îndemnat pe liderii lui să aibă grijă și de cei mai slabi, în special de lucrătorii străini, concentrați în principal în industria construcțiilor și a îngrijirii la domiciliu a celor bătrâni și bolnavi.
Associated Press a relatat că Francisc s-a minunat de zgârie-norii moderni din Singapore care „par să se ridice din mare” , dar a insistat că prețul unor asemenea realizări nu trebuie să fie suferința umană și injustiția.
„Sper că se va acorda o atenție deosebită celor săraci și vârstnicilor... precum și protejării demnității lucrătorilor migranți”, a declarat pontiful în vârstă de 87 de ani, adresându-se unei adunări de 1.000 de politicieni și lideri civili și religioși.
„Acești lucrători contribuie foarte mult la societate și ar trebui să li se garanteze un salariu corect”, a insistat Francisc.
În decembrie 2023 - scrie Reuters - în Singapore se aflau 1,1 milioane de străini cu permise de muncă care câștigau mai puțin de 3.000 de dolari singaporezi (2.300 de dolari americani) pe lună, dintre care 286.300 de lucrători casnici și 441.100 de lucrători din sectorul construcțiilor, al șantierelor navale și din fabrici alimentare, arată datele guvernului.
Mulți dintre lucrătorii migranți provin din țări învecinate, precum Malaezia, China, Bangladesh și India. Mulți provin și din Filipine, o țară asiatică majoritar catolică.
Un ONG din Singapore care oferă servicii pentru lucrătorii migranți, Humanitarian Organisation for Migration Economics, a salutat remarcile papei, declarându-se „în deplin acord” cu apelul său pentru salarii echitabile.
Ministerul Muncii din Singapore nu a răspuns imediat la o solicitare a agenției Reuters de comentarii cu privire la aceste remarci.
Grija pentru migranți este o temă dragă Papei Francisc. La începutul călătoriei sale asiatice, el le-a cerut liderilor din Papua Noua Guinee să militeze pentru salarii echitabile pentru oamenii lor, deoarece această țară devine o țintă importantă a companiilor internaționale pentru rezervele sale de gaz, aur și altele.
Vă mai amintiți de Cupa Mondială din Qatar?
Soarta muncitorilor migranți din țări mai puțin democratice, dar bogate, de pildă cele din zona Golfului Persic, revine periodic în atenția opiniei publice internaționale, inclusiv cu ocazia unor evenimente sportive mondiale.
Așa a fost în 2022, când emiratul bogat în gaze naturale Qatar a găzduit Cupa Mondială la Fotbal, în baza unei decizii controversate luate de FIFA în 2010.
Peste 220 de miliarde de dolari, dar și milioane de muncitori din alte țări au făcut posibil ca în doar 12 ani în emiratul fără vreo tradiție sportivă serioasă să fie construite opt stadioane, un aeroport mai mare, un nou metrou, mai multe hoteluri și alte elemente cheie de infrastructură.
Qatarul s-a confruntat însă de la bun început cu critici intense din partea grupurilor pentru drepturile omului în legătură cu tratamentul aplicat muncitorilor străini.
O investigație publicată de The Guardian la începutul anului 2021 arăta că cel puțin 6.500 de muncitori din Qatar, toți străini, au murit între 2011 și 2020. Mai grav, în opinia organizațiilor pentru drepturile omului, a fost că autoritățile locale nu s-au grăbit să compenseze familiile celor uciși. Strânsă cu ușa de activiști și de unii politicieni străini, FIFA a convins emiratul să înființeze un fond de despăgubiri, dar până în ziua de azi de el nu au beneficiat toți cei care ar fi fost îndreptățiți să o facă.
„Răspunsul FIFA la abordarea moștenirii teribile a drepturilor omului pe care a lăsat-o în urmă în Qatar ar fi trebuit să fie să ofere remedii pentru decesele migranților și salariile furate”, a declarat Michael Page, director adjunct pentru Orientul Mijlociu la Human Rights Watch, în decembrie anul trecut. „Nefăcând acest lucru, FIFA își arată disprețul față de lucrătorii care au făcut posibilă organizarea Cupei Mondiale.”
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
