Misiunea OSCE, care a monitorizat recentele alegeri parlamentare moldovene, recomandă, între altele, autorităţilor de la Chișinău, în raportul său final, să „limiteze iniţierea şi punerea în aplicare a proiectelor sociale şi de infrastructură” în perioada electorală. Asta ar fi necesar „pentru a asigura o separare clară între stat şi partid”, explică misiunea OSCE.
Raportul a fost dat publicităţii la trei luni de la consumarea unui exerciţiu electoral ce s-a deosebit prin amploarea proiectelor de acest gen, derulate de Partidul Democrat de guvernământ, dar într-un moment în care la Chişinău nu a fost constituită încă o coaliţie de guvernare şi există riscul repetării scrutinului.
Într-un interviu la Europa Liberă, Pavel Postică, expert al organizaţiei Promo-Lex ce monitorizează şi ea de mai mulţi ani alegerile moldovene, descrie măsurile pe care se aşteaptă să le ia autorităţile după aceste şi alte recomandări din raportul OSCE.
Europa Liberă: Din punctul dumneavoastră de vedere, al unui specialist în tot ce ține de alegeri, ce rost mai au asemenea rapoarte din moment ce, imediat după alegeri, OSCE a spus deja că alegerile au fost competitive? Ce rost au aceste rapoarte date la câteva luni după alegeri când tot acest exercițiu pare să se fi consumat?
Pavel Postică: „Chiar și în cadrul conferinței de presă, imediat după ziua alegerilor, Misiunea OSCE a subliniat și a caracterizat la general alegerile ca fiind competitive, dar, totodată, a subliniat și carențele principale care au avut loc. Asta înseamnă că fiecare dintre actorii din Republica Moldova a putut să extragă din acel comunicat ceea ce era mai aproape de dorința lor.”
Europa Liberă: Și puterea - cea de care depinde să intervină, adică poate sau nu poate să intervină - și-a luat, firește, partea cu laudele.
Mi s-a părut că acesta este cel mai dur comunicat de presă emis în privința Republicii Moldova din 2009 încoace...
Pavel Postică: „Partea cu laudele, da. Cine a vrut să găsească acolo, într-adevăr, aspectele negative, a văzut și aspectele negative. Din punctul meu de vedere, personal, mi s-a părut că acesta este cel mai dur comunicat de presă emis în privința Republicii Moldova din 2009 încoace, de când am experiența de monitorizare a alegerilor din Republica Moldova. Acum, în acest raport, sunt deja detaliile.”
Europa Liberă: La ce bun, dacă nu se va interveni?
Pavel Postică: „Noi trebuie să ținem cont de faptul că suntem parte a unor instituții internaționale și atunci când aceste instituții, prin misiunea lor de monitorizare, subliniază anumite lacune, după asta pun în fața faptului autoritățile naționale și solicită ca aceste autorități să rezolve aceste carențe, aceste probleme care există.
La fel, trebuie să conștientizăm că instituțiile internaționale în care Republica Moldova este membră au o conexiune foarte bună și acest raport al OSCE/ODIHR este adus la cunoștință colegilor din Uniunea Europeană, din Consiliul Europei și, respectiv, presiunea poate crește mult mai mult atunci când toate aceste instituții vor solicita de la autoritățile naționale să intervină și să rezolve acele probleme care au fost fundamentale.”
Europa Liberă: Să ne uităm pe aceste detalii, care din ele vi se par cele mai importante?
Pavel Postică: „Din punctul meu personal de vedere, cele mai importante aspecte vizează acele aspecte care, inclusiv din punctul de vedere al Misiunii OSCE, par să fie influențat cumva direct sau chiar indirect alegerea cetățeanului. Și aici vorbim, în primul rând, de utilizarea resurselor administrative de către Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor, lucru expres menționat în acest raport. Și au venit și cu exemple foarte clare în ce constă această utilizare de resurse administrative. Și aici chiar mă bucură faptul că și misiunea OSCE a confirmat ceea ce am zis noi în rapoartele noastre naționale.”
Europa Liberă: Și îmi amintesc și câte probleme ați avut după ce ați făcut publice aceste concluzii. Bănuiesc că acum, după ce OSCE a confirmat același lucru, partidele care au fost găsite cu mâța în sac nu vor reacționa chiar așa.
Pavel Postică: „Deja depinde de ele cum vor reacționa. În raport sunt, cu lux de amănunte, detalii, inclusiv nume, inclusiv situații specifice care confirmă absolut în totalitate că ceea ce am menționat noi ca observatori independenți și am fost acuzați de partizanat, precum că facem partizanat în favoarea altor partide politice, nu este adevărat. Ori, și misiunile internaționale au atras atenția și au tras ca semnal de alarmă anume aceste aspecte.”
Europa Liberă: Din moment ce OSCE constată că această folosire de resurse administrative masive ar fi putut influența calitatea votului, de ce OSCE a zis, până la urmă, că alegerile sunt competitive?
Pavel Postică: „Datorită faptului că competiția, în mare parte, s-a încercat a fi asigurată. Și nu este în competența unei misiuni de observare să facă concluzii și să zică cu cât ar fi putut influența sau nu rezultatul anumite abateri.”
Europa Liberă: Dar a cui e competența asta?
Pavel Postică: „Asta este în competența autorităților statului. Și una dintre principalele recomandări formulate de misiunea OSCE la asta și se referă: ca instituțiile statului să intervină prompt și categoric de fiecare dată atunci când este încălcată legislația.”
Europa Liberă: Dar trenul a plecat deja.
Pavel Postică: „Tocmai de asta și au zis: prompt și categoric. Și au oferit exemplul foarte clasic cu situația Partidului Șor, care a beneficiat de finanțare din partea unui agent de la care nu avea dreptul să recepționeze resursele financiare.”
Europa Liberă: Pentru că a avut relații cu statul.
Pavel Postică: „Cu statul, da. Și, contrar acestor prevederi, banii au fost utilizați. Dar trenul a trecut și nu putem să evaluăm, și este foarte complicat să evaluezi, într-adevăr, cu câte voturi ai influențat aceste resurse financiare, spre exemplu.”
Europa Liberă: Dar, iată, pe această chestiune anume, cum ar trebui să intervină, din punctul dumneavoastră de vedere, instituțiile statului?
Pavel Postică: „Eu cred că Comisia Electorală Centrală deja a adoptat o decizie atunci când a constat faptul implicării Președinției în campania electorală, lucru pe care l-am menționat și noi în rapoartele noastre. Deci, se poate. Cel puțin constatarea faptului, la prima etapă. Și în cazul în care partidul sau concurentul electoral recidivează, atunci pot fi aplicate sancțiuni și mai dure.
Încă nu este târziu și pot fi aplicate sancțiuni pecuniare...
Și acest lucru, la fel, a fost subliniat de către Misiunea OSCE, cu sugestia ca să fie revizuite sancțiunile care pot fi aplicate concurenților electorali. Noi nu trebuie să uităm că partidele politice primesc bani de la Bugetul de stat. Și, ca o sancțiune complementară de către Comisia Electorală Centrală pentru abaterea în campanie – adică, deja, da, lucrurile sunt închise, Curtea Constituțională a redat mandatele deputaților – dar încă nu este târziu și pot fi aplicate sancțiuni pecuniare.”
Europa Liberă: Alte recomandări ale OSCE pe care le-ați remarca ca fiind foarte importante care ar fi?
Pavel Postică: „Una dintre recomandările importante ale raportului ține de informarea alegătorilor. Și aici trebuie să scoatem în evidență acele multiple litigii și probleme pe care le-au avut jurnaliștii, în special jurnaliștii de investigație, atunci când încercau să afle informații despre finanțatorii partidelor politice, finanțatorii concurenților electorali, finanțatorii grupurilor de inițiativă. Cine sunt, ce au, de unde? Pentru că acesta este unul din rolurile principale a mass-media – să poată să afle informația și să aducă la cunoștința publicului aceste informații. Noi, ca alegători, trebuie să cunoaștem pe cine alegem, care sunt sursele de finanțare a acestui „cine” pe care vrem noi să-l alegem și la ce ne putem aștepta.
Recomandarea OSCE-ului este destul de generală, n-o să vedem în rapoartele misiunilor internaționale modificări foarte punctuale, că uite faceți așa sau faceți invers. Ei au arătat unde este problema și au lăsat la discreția autorităților și societății să găsească un compromis - cum este mai corect să fie rezolvată această problemă așa încât să fie asigurate, pe de-o parte, standardele cu referire la protecția datelor cu caracter personal, dar, pe de altă parte, și informarea publicului.”
Europa Liberă: E o cauză pierdută, lupta asta a jurnaliștilor și a societății civile ca să fie deconspirată și ocupația donatorului, nu doar numele?
Pavel Postică: „Eu nu cred, pentru că, noi în Legea cu privire la partidele politice, avem o formulare foarte exactă – că în rapoartele anuale ale partidelor politice trebuie să fie inclusă și descoperită identitatea donatorilor, inclusiv locul de muncă. Deci, noi, pur și simplu, trebuie să cerem realizarea acestei obligații de către Comisia Electorală Centrală.”
Europa Liberă: Explicând ascultătorilor noștri că asta este important ca să aflăm profilul acestor donatori și să nu să se admită ca ei să fie afectivi, adică banii să vină din altă parte și să fie legalizați prin intermediul lor.
Pavel Postică: „Dacă aceste date ar fi fost deschise publicului mai devreme, poate se afla mai devreme inclusiv despre acea donație… Pentru că putem să prezumăm lucrurile, într-adevăr, poate nu s-a știut, cineva nu a înțeles foarte bine care sunt.”
Europa Liberă: Denunțul pentru Partidul Șor, aveți în vedere? Pe care a deconspirat-o unul dintre actorii electorali, până la urmă.
Pavel Postică: „Exact.”
Europa Liberă: Dacă ne uităm în perspectivă, s-ar putea să existe încă o dată alegeri repetate, s-ar putea să existe chiar într-o zi cu localele, s-ar putea și nu. Care ar fi subiectele la ordinea zilei pentru societatea civilă care urmărește procesele electorale, pentru presă, în perspectiva acestor scrutine și după acest raport OSCE?
Pavel Postică: „Eu cred că noi cu toții deja putem să punem presiune pe toate autoritățile posibile, pentru că anume și în acest raport a fost reconfirmată acea îngrijorare majoră pe care a avut-o toată societatea cu referire la cetățenii noștri din diasporă.
Deci, este foarte exact și foarte clar exprimat în acest raport, ca recomandare, că, în primul rând, cetățenii noștri, conaționalii noștri care locuiesc în alte țări și lucrează legal acolo să poată contribui financiar la finanțarea campaniilor electorale din Republica Moldova, deținând calitatea de cetățean al Republicii Moldova și, doi la mână, să poată să voteze uniform în baza acelorași acte cu care votează și cetățenii Republicii Moldova aflați în țară.
Deci, acest lucru este fundamental, din punctul meu de vedere, și anume acest raport și această recomandare, aceste două recomandări, pentru că ele sunt separate, pot fi utilizate de către noi toți atunci când cerem de la autoritățile noastre. Și eu cred că aici, prin acest raport, probabil a fost ridicat inclusiv un cartonaș galben pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova care, având posibilitatea să intervină în acest proces, să nu admită încălcarea dreptului miilor de cetățeni ai Republicii Moldova aflați peste hotarele țării, s-a ferit la o parte să soluționeze această problemă și a scos de pe rol această cerere.”
