În decembrie 2017, Parlamentul de la Chișinău a obligat Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) să publice informaţii despre contractele pe care le încheie cu instituţiile medicale, publice sau private. Mai ales că CNAM este responsabilă de un buget de peste 6 miliarde de lei, format inclusiv din contul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală achitate anual de contribuabili. La aproape jumătate de an de la intrarea în vigoare a normei, experţii în medicină constată că informaţia prezentată este incompletă şi nu răspunde la întrebarea: pe ce servicii medicale sunt cheltuiţi banii publici?
Sistemul asigurărilor obligatorii de medicină se aplică în Republica Moldova din 2004. În prezent, contribuabilii moldoveni achită aproape 4.000 de lei anual, adică puţin peste 200 de dolari, pentru a beneficia gratuit de anumite servicii medicale.
Abia în decembrie 2017, adică după 13, Compania Naţională de Asigurări în Medicină s-a văzut obligată, printr-o modificare legislativă, să publice informaţiile despre unităţile medicale, de stat sau private, pe care le plăteşte pentru serviciile oferite pacienţilor.
Doar că de la vorbă până la faptă e cale lungă, constată Ghenadie Ţurcanu, coordonatorul de programe de la Centrul pentru politici şi analize de sănătate, pentru că deseori informaţiile oferite de CNAM sunt incomplete şi lasă loc de interpretări în privinţa eficienței repartizării banilor:
„Cunoaştem că nu avem destui bani pentru a presta toate serviciile care sunt necesare populaţiei, dar aceşti bani puţini trebuie să fie gestionaţi transparent. Se poate vedea când faci comparaţia la instituţii de acelaşi profil, în dependenţă de numărul de locuitori, este favorizat un spital raional faţă de altul sau nu. Pentru asta trebuie să ai toată informaţia pe tipuri de servicii, nu numai suma contractului total. În acest caz putem vedea dacă o instituţie a fost favorizată sau nu. Ori a fost favorizată o instituţie privată faţă de o instituţie publică în contractarea de companii. Până când nu va fi dovedit că nu e aşa, nu putem nici scoate bănuială că poate fi o favorizare de anumite instituţii în contractarea de servicii.”
Într-un răspuns oferit postului nostru de radio, CNAM a precizat că pe pagina de internet a instituţiei poate fi găsită lista unităţilor medico-sanitare contractate şi care „conține informație privind denumirea instituției medico-sanitare, nivelul instituției, numărul contractului, data semnării contractului, tipul de asistență medicală contractată și suma contractului”.
Fără a pune la îndoială importanţa acestor date, experţii Centrului pentru politici şi analize de sănătate spun că informaţia nu oferă răspuns la întrebarea pe ce servicii sunt cheltuiţi banii publici.
De exemplu, în 2017 Spitalul clinic municipal nr 4 a primit peste 10 milioane de lei pentru „asistenţă medicală spitalicească” şi atât, dar nu e deloc clar pe ce anume au fost cheltuiţi acei bani.
Din rea-credinţă, neatenţie sau neştiinţă, instituţiile care au ferit de ochii lumii aceste date au încălcat legea, constată avocata Natalia Roşca după ce a analizat prevederile normei:
„În nota informativă este foarte clar indicat că contractele de acordare a asistenţei medicale nu conţin informaţii atribuite la secret de stat, informaţii confidenţiale din domeniul afacerilor cum ar fi secretul comercial, informaţii cu caracter personal sau alte informaţii care sunt limitate în acces prin Legea cu privire la accesul la informaţie. Mai mult ca atât, în aceeaşi notă informativă este menţionat că informaţia respectivă constituie o informaţie oficială, care poate fi pusă la dispoziţia opiniei publice, inclusiv prin plasarea pe pagina oficială a CNAM. La nivel de legiuitor, atunci când s-a aprobat modificarea legală şi s-a impus obligaţia respectivă, s-a recunoscut că este o informaţie publică, ce poate să fie pusă la dispoziţia beneficiarilor.”
Modificările la legea „cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală” impun şi prestatorii de servicii, adică spitalele, centrele medicale sau farmaciile, să publice informaţii despre banii pe care-i primesc de la CNAM. De la începutul acestui an, doar un sfert dintre instituţiile contractate de stat au respectat legea, constată experţii Centrului pentru politici şi analize de sănătate.
De exemplu, din cele 367 de unităţi medicale publice, care au primit peste 5 miliarde de lei, doar 95 au prezentat contractele pe care le-au încheiat cu statul. În ce priveşte instituţiile private, 68 la număr şi care au primit peste 334 milioane lei, nici una nu a publicat contractele încheiate cu CNAM.
Pentru ca beneficiarii de servicii medicale să poată lesne urmări cum sunt cheltuiţi banii publici, Centrul PAS a lansat astăzi prima bază de date - Banii Tăi în Sănătate - unde poate fi monitorizat gradul de transparență financiară a prestatorilor de servicii medicale contractați de CNAM și a instituțiilor medico-sanitare finanțate de la buget.
