Europa Liberă a urmărit drumul sesizării și amintește cazurile de traseism din legislaturile precedente.
Doi deputați aleși din partea Partidului Socialiștilor, Alexandru Nesterovschi și Irina Lozovan, au anunțat, la o săptămână distanță unul de celălalt, că părăsesc formațiunea și s-au alăturat protestelor antiguvernamentale organizate de Mișcarea pentru popor. Printre fondatorii acestei mișcări, create în luna februarie, se numără Partidul Șor, iar vicepreședinta formațiunii, deputata Marina Tauber este lidera protestelor.
După plecarea celor doi, vicepreședintele Parlamentului, secretarul executiv al Partidului Socialiștilor, Vlad Batrîncea, a spus că PSRM trece acum prin cea mai dificilă etapă și că deputații și primarii socialiști primesc „oferte generoase” din partea Partidului Șor.
Oligarhul fugar Ilan Șor i-a răspuns că lansează doar invitații la proteste și i-a acuzat pe socialiști că s-au transformat într-o „aripă de stânga” a partidului de guvernământ, Acțiune și Solidaritate.
Batrîncea a propus să fie modificată Constituția, astfel încât să fie interzis traseismul politic din Parlament și le-a dat întâlnire la Procuratură colegilor săi „care au cedat promisiunilor dulci”. Nesterovshi și Lozovan au negat că ar fi fost mituiți de Partidul Șor.
Procuratura Generală a confirmat Europei Libere că a primit o sesizare privind plecarea deputaților din Partidului Socialiștilor. „Sesizarea a fost transmisă pentru examinare, conform competenței, Procuraturii Anticorupție”, a spus ofițerul de presă al Procuraturii Generale, Violina Moraru.
La rândul său, Procuratura Anticorupție a comunicat Europei Libere că a expediat sesizarea Centrului Național Anticorupție pentru efectuarea investigațiilor. Instituția a precizat că plângerea a fost depusă de Vlad Batrîncea, dar nu a oferit alte detalii.
Solicitat de Europa Liberă, serviciul de presă al CNA a declarat că sesizarea încă nu a ajuns acolo.
Pro-Moldova, Pentru Moldova și dispariția lui Gațcan
Parlamentul din legislatura precedentă (2019-2021), de asemenea, s-a confruntat cu traseismul politic. Cei mai mulți deputați a pierdut Partidul Democrat. Conform rezultatelor alegerilor din februarie 2019, fracțiunea democraților fusese constituită din 30 de deputați, dintre care, spre sfârșitul anului 2020, au rămas doar 11.
Primii au părăsit formațiunea șase deputați în frunte cu fostul șef al Parlamentului, Andrian Candu. Ei au constitui grupul parlamentar „Pro-Moldova”. În iunie 2020, „Pro-Moldova” număra deja 15 foști democrați. Toamna, câțiva deputați, printre care erau Sergiu Sîrbu și Violeta Ivanov, au părăsit grupul și au anunțat, la scurt timp, crearea platformei parlamentare „Pentru Moldova”, la care a aderat toată fracțiunea Partidului Șor, inclusiv Ilan Șor.
„Pentru Moldova” a dispărut din spațiul public după alegerile anticipate din iulie 2021. Partidul Pro-Moldova a fost înregistrat în vara lui 2020. Peste un an, Andrian Candu a plecat de la conducerea partidului, anunțând, totodată, că se retrage din politică. Partidul este condus acum de președintele interimar, Boris Foca. În 2022, partidul a criticat Guvernul condus de Natalia Gavrilița și a lansat o pagină web numită „gavrilitapleaca.com”. Site-ul nu mai este activ.
Cele mai multe controverse a stârnit tentativa deputatului Ștefan Gațcan de a trece din Partidul Socialiștilor la grupul Pro-Moldova. La o zi după ce a anunțat că aderă la grupul Pro-Moldova, Gațcan a dispărut. Socialiștii au declarat că acesta a decis să-și depună mandatul de deputat. Peste câteva ore, Gațcan a postat pe rețelele de socializare un clip filmat într-o plantație de viță-de-vie și a comunicat că este bine. Peste câteva zile, Gațcan s-a prezentat la ședința Parlamentului, iar colegii din Partidul Socialiștilor au anunțat că el nu mai renunță la mandat.
După anticipatele din 2021, Ștefan Gațcan a revenit la clinica privată pe care a fondat-o anterior.
Cum a fost clasat dosarul celor 14 transfugi
Cazuri similare au avut loc și în legislatura 2014-2019, însă atunci Partidul Democrat condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc a avut rol de gazdă pentru transfugii din Partidul Comuniștilor. De asemenea, o parte din deputații liberal-democrați au aderat la platforma „Popular-Europeană”, creată de ex-premierul Iurie Leancă.
Istoria celor 14 deputați care în 2015 au părăsit Partidul Comuniștilor aderând ulterior la Partidul Democrat a luat o întorsătură neașteptată în februarie 2022. Procurorii au efectuat mai multe percheziții la domiciliile foștilor aleși ai poporului, care erau vizați într-un dosar de îmbogățire ilicită. Cinci persoane au fost reținute: Anatolie Zagorodnîi, Sergiu Sîrbu, Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov și Vladimir Vitiuc. Ei au fost plasați în arest, apoi măsura preventivă a fost schimbată în arest la domiciliu și control judiciar.
Oamenii legii nu au explicat de ce foștii deputați au fost reținuți abia în 2022 dacă reprezentanții Partidului Comuniștilor s-au plâns încă în 2015 că aceștia ar fi fost cumpărați de democrați. Ulterior, cei 14 transfugi au fost învinuiți și de corupere activă și pasivă.
În decembrie 2022, Procuratura a anunțat că dosarul privind coruperea activă și pasivă a fost clasat. Procurorii nu au reușit să colecteze probe, iar martorul-cheie al acuzării, cea care a depus denunțul, comunista Elena Bodnarenco a decedat. Foștii deputați nu și-au recunoscut vina. Investigațiile privind îmbogățirea lor ilicită continuă.
