Peter Pellegrini, fost premier și lider al formațiunii Hlas, membre a coaliției de guvernare sceptică în privința sprijinirii Ucrainei, a obținut aproximativ 53% din voturi.
Contracandidatul său, din partea opoziției pro-occidentale, Ivan Korčok, a obținut restul de doar 47%, după numărarea voturilor din turul al doilea al alegerilor prezidențiale, transmite Agenția France Presse (AFP).
Candidatul coaliției de stânga, care îl susține la putere pe premierul pro-rus, Roberto Fico, se clasase pe locul al doilea în primul tur al prezidențialelor, după Korčok, dar prezența mare la vot din turul doi s-a dovedit favorabilă lui.
Prezența la turul al doilea al alegerilor prezidențiale, organizate sâmbătă, a fost de aproximativ 60%.
„Este o mare satisfacție”, a declarat Peter Pellegrini la Bratislava, afirmând că „se va asigura că Slovacia rămâne de partea păcii și nu de partea războiului”, conform AFP.
Contracandidatul său, Ivan Korčok, s-a declarat dezamăgit de rezultatul alegerilor, dar a transmis că respectă deznodământul.
Înaintea turului al doilea al prezidențiale, Pellegrini a spus că pledează pentru discuții de pace cu Rusia, în timp ce Korčok a susținut că nu crede că Ucraina ar trebui să renunțe la teritorii pentru a obține pacea.
Invazia Rusiei în Ucraina a devenit un subiect de campanie, în condițiile în care actualul premier a câștigat alegerile parlamentare din septembrie 2023 cu un discurs sceptic la adresa Ucrainei, punând sub semnul întrebării suveranitatea țării vecine, și a cerut pacea cu Rusia.
Guvernul slovac include partidul populist de stânga Smer al premierului Robert Fico, formațiunea de stânga Hlas a lui Pellegrini, dar și formațiunea ultranaționalistă, de dreapta, SNS, și nu a mai continuat sprijinirea militară a Ucrainei în războiul declanșat de Rusia împotriva sa.
Între premierul Robert Fico și contracandidatul lui Pellegrini, Ivan Korčok, au existat de altfel „contre” pe parcursul campaniei, legate de tema războiului.
Korčok a spus, după ce înfrângerea sa a devenit evidentă, că speră că „Peter Pellegrini va fi independent și va acționa conform propriilor convingeri și fără ordine.”
În discursul de dinaintea aflării rezultatelor, Pellegrini a transmis că alegerile nu au fost despre politica externă viitoare a Slovaciei, menționând că „vom continua să fim un membru puternic al Uniunii Europene și al NATO”.
Peter Pellegrini a fost premier al Slovaciei între 2018-2020, după demisia forțată de la acea vreme a primului-ministru Robert Fico, revenit ulterior la putere, în urma unui scandal și proteste, după moartea jurnalistului de investigații, Jan Kuciak, și a logodnicei sale.
Jurnalistul investiga posibile legături între mafia italiană și partidul Smer.
Peter Pellegrini va depune jurământul pentru funcția de președinte în 15 iunie și îi va urma în funcție președintei pro-occidentale din prezent, Zuzana Čaputová.
- Te-ar putea interesa și: „Cumsecădenia obosită”: Čaputová nu mai are puteri să candideze la un nou mandat
Puterea președintelui în Slovacia este una relativ limitată, puterile executive aparținând premierului.
Președintele numește premierul, după alegerile parlamentare, are puterea de a ratifica tratate internaționale, își poate exprima dreptul de veto cu privire la legi ale Parlamentului - deși acest veto poate fi întors de Parlament prin majoritate simplă, remarcă The Guardian - numește judecătorii Curții Constituționale, for unde poate ataca legi.
Este totodată și președinte al forțelor armate și poate emite decrete de grațiere.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
