Duminică, 26 iunie, începe în Germania, summitul G7 al principalelor puteri economice din lume. Agenda reuniunii este dominată de două subiecte: noi sancțiuni împotriva Rusia și reconstrucția Ucrainei.
După ce Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie, Statele Unite și Uniunea Europeană au începu să împună o serie de sancțiuni, gîndite în mare parte să limiteze sau chair să împiedice Kremlinul să finanțeze războiul cu banii obținuți din vânzările de țiței și gaze naturale.
Ca urmare a sancțiunilor, volumul exporturilor rusești a scăzut dar pierderea a fost compensată de explozia prețurilor la gaz și țiței pe piața internațională, cauzată în mare parte tocmai de reducerea exporturilor rusești, pe o piață și așa foarte tensionată.
Rusia își oferă astăzi petrolul cu o reducere de cel puțin 30 de dolari pe baril (la prețul de 100 – 120 de dolari) față de prețul pieței internaționale, din cauza sancțiunilor. Cu toate acestea, câștigă în continuare mai mult pe baril decât în lunile dianintea invaziei.
Planul G7: plafonarea prețului
La summit-ul G7, liderii principalelor state industializate din lume (SUA, Canada, Franța, Marea Britanie, Japonia, Italia și Germania) vor discuta și o nouă strategie gîndită să reducă eventual veniturile Rusiei din vânzarea de țiței, fără a agrava penuria de petrol de pe piața globală, după cum preciza pe recent Janet Yellen, ministrul american al finanțelor.
Yellen declara că scopul noii strategi este de a „împinge în jos prețul petrolului rusesc și de a scădea veniturile lui Putin, asigurând totodată o ofertă mai mare de țiței pe piața internațională”.
Vânzările de țiței aduc aproximativ o treime din veniturile bugetului federal al Rusiei. În aceste condiții, raționamentul este simplu: dacă prețul ar putea fi redus brusc, fie din cauza forțelor pieței sau printr-o plafonare a prețului de achiziție, ar putea fi redusă și capacitatea Kremlinului de a finanța războiul din Ucraina.
Riscurile plafonării
Unii analiști au atras însă imediat atenția că o plafonare a prețului este dificil de implementat și monitorizat.
„Cred că este o idee nerealistă”, a spus Ed Chow, analist energetic la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington. „Arată bine” pe hârtie, „dar în practică, nu va funcționa”, a mai spus Chow.
Yellen lăsa de înțeles că o modalitate prin care Occidentul ar putea plafona prețul este de a nu permite, sub amenițarea sancțiunilor, ca marile companii să asigure tancurile petroliere care transportă țiței rusesc, ce ar urma să fie vîndut la un preț pe baril, peste cel plafonat.
La începutul lunii iunie, Uniunea Europeană, cel mai mare consumator de energie rusească, a aprobat un embargo parțial și treptat pe importurilede petrol din Rusia: până în decembrie, se sistează importul de țiței livrat pe căi maritime. Până în februarie 2023, ar urma să se renunțe la toate importurile de produse petroliere din Rusia. Ceea ce va obliga Moscova să caute alte piețe.
China și India au preluat deja cea mai mare parte a petrolului rusesc la care a renunțat Uniunea Europeană, și la prețuri foarte avantajoase.
Rolul asigurărilor internaționale
UE și Marea Britanie au convenit, de asemenea, să interzică asigurarea tacurilor petroliere care transportă țiței rusesc, ceea ce ar putea limita capacitatea Rusie de a livra în Asia. Dar această măsură va agrava și penuria de petrol pe piața globală, ducând la o creștere și mai mare a prețurilor.
Aproximativ 95% din flota mondială de tancuri petroliere este asigurată de firmele internaționale cu sediul la Londra, potrivit analiștilor de la Rystad Energy, firmă de cercetare cu sediul la Oslo.
Noua strategie care va fi discutată la summitul G7 este mai puțin radicală, pentru că ar permite Rusiei să exporte pe căi maritime o anumite cantitate de țiței, din numai respectând un anumite preț plafonat de vânzare.
Clienții Rusiei s-ar putea să nu poată profita însă de o plafonare a prețului, pentru că Occidentul vrea nu numai să reducă veiturile Rusiei dar și să finanțeze reconstrucția Ucrainei. Din aceeși sursă.
Amos Hochstein, consilier principal pentru securitatea energetică globală la Departamentul de Stat american, a declarat în cadrul unei audieri în Senat la începutul acestei luni că administrația Biden și aliații europeni analizează „mai multe variante” pentru a reconstrui Ucraina cu veniturile rusești din energie.
Vor totodată să se asigure că nimeni „nu profită” de pe urma sancțiunilor occidentale impuse pe expoturile rusești de energie. Aluzie la India și China care cumpără acum țițeiul cu o reducere de 30 de dolari pe baril, oferită de Rusia tocmai pentru că pierde o parte din piața tradițională europeană.
