În toamna anului 2021, administrația prezidențială rusă a elaborat un document strategic care descrie planul Moscovei pentru a transforma Republica Moldova într-un satelit al său, arată un document intitulat „Obiectivele strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova”, primit simultan de mai multe redacții, printre care: Süddeutsche Zeitung, Yahoo News și The Dossier Center.
Unul dintre obiectivele stabilite de dezvoltatorii documentului este de a forța Moldova să se alăture Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și să-și extindă participarea la Uniunea Economică Euroasiatică (EAEU).
Obiectivele Rusiei în Moldova sunt: militar-politice, comercial-economice și umanitare și defalcate pe gradul de urgență - până în 2022, 2025 și 2030.
Obiectivele pe termen scurt includ neutralizarea oricăror acțiuni ale guvernului republicii care vizează eliminarea prezenței militare ruse în Transnistria, crearea unei rețele de organizații neguvernamentale care promovează dezvoltarea relațiilor ruso-moldovenești, precum și deschiderea Consulatului General al Rusiei în capitala Găgăuziei, Comrat.
Până în 2025, Administrația Prezidențială și-a propus să creeze sentimente pro-ruse în rândul elitei moldovenești, extinzând numărul mișcărilor politice prietenoase cu Rusia.
În paralel, Moscova trebuie să împiedice „romanizarea” Moldovei și să asigure păstrarea învățământului din țară în limba rusă.
În fine, până în 2030, documentul prevede extinderea participării Republicii Moldova la Uniunea Economică Eurasiatică, crearea unor grupuri stabile de influență rusă în republică și soluționarea conflictului transnistrean pe baza statutului special al Transnistriei.
Un alt obiectiv pe termen lung a fost stabilirea limbii ruse ca limbă oficială în Moldova, în special prin asigurarea prezenței presei rusești în țară.
Strategia acoperă 9 ani, în care Rusia ar trebui să lupte activ împotriva influenței NATO, a UE, a SUA, a Turciei și Ucrainei asupra Moldovei, reiese din document.
Unul din instrumentele de influență economică prin care Moldova poate fi făcută dependentă de Moscova sunt importurile rusești de gaze.
Autori ai documentului ar fi Andrei Vavilov și Dmitri Kozak, apropiați ai Kremlinului.
Potrivit aceleiași surse, Vavilov a lucrat aproximativ 10 ani în FSB, iar în 2007 s-a mutat la Fundația Russkiy Mir, înființată în același an de Vladimir Putin pentru a răspândi limba și cultura rusă în străinătate.
În 2022, fondul a intrat sub sancțiunile UE ca instrument de influență a Rusiei în străinătate, iar în 2011, Vavilov s-a mutat la Administrația Prezidențială, continuând să lucreze ca expert la fundație unde finanțează proiecte.
Un alt autor al strategiei ar fi Viktor Lisenko, adjunctul șefului departamentului prezidențial pentru relațiile interregionale și culturale cu țările străine, care este direct subordonat lui Kozak și care menține legătura cu generalul FSB Dmitri Miliutin, care supraveghează direcția moldovenească din partea serviciilor speciale.
La începutul lunii februarie, la o ședință a Consiliului European, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a spus că serviciile secrete ucrainene au interceptat „un plan detaliat al Rusiei de destabilizare a situației din Moldova” pentru a instala un guvern marionetă la Chișinău.
La rândul său, președintele R. Moldova, Maia Sandu, a confirmat că a primit într-adevăr informații despre provocări iminente de la Kiev.
„Acesta este un plan pe termen scurt cu acțiuni care implică oameni cu pregătire militară în haine civile, care vor ataca clădiri guvernamentale și vor lua ostatici”, a spus ea.
Pe 11 martie, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, a raportat că serviciile de informații americane consideră că indivizii legați de serviciile de securitate ruse intenționează să provoace o revoltă împotriva guvernului moldovenesc pentru a instala o administrație prorusă în țară.
Potrivit lui Kirby, SUA au dovezi că Rusia lucrează pentru a slăbi guvernul Republicii Moldova.
