Franța este iarăși înecată de un mare val de greve, iar mai toate ziarele, precum Le Monde, au creat câte un live blog pentru ca noi să putem urmări, oră după oră, ceea ce se anunță a fi începutul unei noi mișcări naționale anti-guvernamentale, cum a fost cea a “cămășilor galbene” (gilets jaunes), precum cea anticipată de Michel Houellebecq în romanul său Serotonină.
Manifestațiile au început marți 7 martie: 39% de greviști printre amploaiații de la SNCF (căile ferate), dar și 32,71% profesori în grevă, potrivit ministerului învățământului. Sindicatul SNES-FSU anunță 60% de greviști prin colegii și licee, inclusiv profesori și alți angajați.
La originea grevelor, intenția lui Emmanuel Macron și a guvernului de a ridica vârsta ieșirii la pensie de la 62 la 64 de ani.
Mai scrisesem pe larg despre asta în ianuarie, în momentul primelor mari manifestații pe această temă. În Germania, în schimb, vârsta ieșirii la pensie este ridicată progresiv și va atinge, în 2030, bara de 67 de ani!...
«Francezii se bat pentru lene», scrisese deja, la München, Süddeutsche Zeitung (Frankreich kämpft für die Faulheit).
S-a spus întotdeauna despre francezi și statul lor protector, grijuliu și ultraperformant, că „statul-providență” se ocupă de ei „din leagăn până în groapă”. Acum însă, după atâtea crize economice și de tot felul, și odată cu revoltele cauzate de reforma pensiilor dorită de Emmanuel Macron, francezii au ajuns să spună că vor fi forțați să muncească „din leagăn până în groapă”.
Noi informații sugerează că un grup pro-ucrainean a sabotat conductele Nord Stream
Cum o scrie in detaliu The New York Times, noi informații oferă indicii semnificative în legătură cu cine ar fi fost responsabil pentru atacul asupra conductelor Nord Stream care transportau gaze naturale din Rusia în Europa.
Noile informații analizate de oficialii americani sugerează că un grup pro-ucrainean ar fi efectuat atacul asupra conductelor Nord Stream anul trecut.
Nu există însă nicio dovadă că președintele ucrainean Volodimir Zelenski sau apropiați ai săi ar fi fost implicați în operațiune sau că făptașii au acționat la îndrumarea vreunor oficiali al guvernului ucrainean, a informat ziarul, citând surse oficiale SUA.
New York Times scrie că orice sugestie de implicare ucraineană, directă sau indirectă, ar putea periclita relația delicată dintre Ucraina și Germania, făcând să scadă sprijinul publicului german, care suportă prețuri mari la energie în numele solidarității cu Ucraina.
«De ce ne zic “naziști”?»: cum în Ucraina istoria e subiect de securitate națională
Despre asta scrie în numărul de astăzi același Le Monde, care a realizat un reportaj prin școlile ucrainene și care scrie:
„Când primele rachete rusești au căzut asupra Ucrainei pe 24 februarie 2022, profesorii au fost și ei bombardați cu întrebări: „De ce ne atacă Rusia? „De ce ne zic „naziști”? „Cum poate o țară prietenă să ne facă asta?” Și întrebarea cea mai dificilă: „O să supraviețuim?” „Toți eram speriați și tulburați”, își amintește profesoara Natalia Nijnet.
Cursurile ei au luat o nouă turnură: „Încerc să le arăt elevilor că în trecut, țările mici erau capabile să se apere împotriva agresorilor mai puternici. Este foarte important să le dăm speranță.” Această profesoară de istorie știe, mai presus de toate, cât de strategic este subiectul ei în aceste vremuri de conflict: „Îți modelează viziunea asupra lumii și îți formează sentimentul național.»
La Monde asistă astfel la un curs de istorie în care subiectul zilei – războiul dintre Persia și Grecia – pare în perfectă consonanță cu ceea ce trăiesc ucrainenii de un an încoace. Natalia Nijnet le explică astfel celor treizeci de copii de la 11 la 12 ani: „În secolul al V-lea î.Hr., Persia a atacat Grecia, o țară pașnică, care s-a apărat cu curaj împotriva acestui imperiu autoritar.”
„Știți de ce a pierdut Persia războiul?” Se ridică mai multe mâini: „Pentru că grecii și-au apărat casele, familiile și orașele”. " "Absolut. Și ce părere aveți despre oamenii care își apără patria?” „Sunt eroi!”, răspunde o voce timidă. „Vedeți, istoria ne oferă exemple de oameni dispuși să-și sacrifice viața pentru țara lor”, continuă profesoare. “În realitate, era o luptă între două lumi: democrația și tirania.»
Ucraina are un nou erou
Tot în Franța, Libération, cotidianul stângii intelectuale pariziene (ziar fondat de Jean-Paul Sartre) scrie despre cum Ucraina are un nou erou, un prizonier de război executat cu sânge rece de ruși.
Videoclipul cu execuția unui soldat ucrainean neînarmat, acum identificat ca Timofi Mikolaiovici Șadura, care răspunde „Slava Ukraini!” soldatilor ruși înainte de a fi împușcat, a umplut rețelele de socializare. Ucrainenii văd în asta o dovadă suplimentară a barbariei invadatorilor ruși.
Videoclipul nu a fost încă autentificat, dar identitatea soldatului a fost confirmată de sora sa și de armata ucraineană.
La Londra, The Guardian relatează că Volodimir Zelenski a jurat că-i va găsi pe ucigașii eroului.
Poate oare Ursula (vdL) să preia șefia NATO?
Scenariul a fost evocat mai întâi de La Repubblica, în Italia: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-ar pregăti pentru ca, în cazul în care în 2024 ea nu va obține un al doilea mandat în fruntea Comisiei UE, să treacă atunci la un Plan B. Acesta are un singur nume: NATO. De fapt, von der Leyen pare a fi joker-ul surpriză al Washingtonului pentru succesiunea norvegianului Jens Stoltenberg în fruntea Alianței Nord Atlantice.
Este vorba de două dintre cele mai importante locuri de putere din lume și sunt situate la doar aproximativ douăzeci de minute unul de celălalt: clădirea Berlaymont, sediul Comisiei Europene, și cea care găzduiește NATO sunt ambele situate în Bruxelles, în Belgia. Până în prezent, Ursula Von der Leyen lucrează în primul sediu, dar presa începe să dea asigurări că în mai puțin de un an ea ar putea bine să treacă în a doua clădire.
Scrisesem deja aici cum succesorul lui Stoltenberg în fruntea NATO va fi cel mai probabil un est-european sau o femeie. La Repubblica scrie acum că Ursula von der Leyen pare a avea sprijinul discret dar determinant al lui Joe Biden.
Cât despre Jens Stoltenberg, actualul secretar general al Alianței, al cărui mandat expiră în luna octombrie, el pare să fi fost deja numit... viitorul guvernator al băncii naționale a țării sale, Norvegia.
