Vorbind la Radio Europa Liberă, în cadrul podcast-ului „În esență...”, el a explicat că, în contextul multiplelor crize pe care le traversează Moldova, Guvernul va fi în 2023 pe post de „pompier”, încercând „să se descurce în regim de urgență fără să gândească prea mult” și să acționeze astfel ca să nu piardă controlul asupra situației.
Deficitul bugetar în mărime de peste 18 miliarde de lei (peste 6% din PIB) va fi o povară pentru R. Moldova în 2023, care, potrivit expertului, va crea „riscuri substanțiale”, iar în lipsa unui acces larg al R. Moldova la piețele financiare internaționale, executivul va putea utiliza numai două instrumente: suportul extern și creditele de pe piața internă. Însă guvernul trebuie să înțeleagă, spune expertul, că împrumuturile interne înseamnă alimentarea inflației și „ruinarea economiei naționale.”
Întrebat ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar exista suportul extern de 5,5 miliarde de lei [dintre care 4,3 miliarde de lei pentru suport bugetar] din partea partenerilor de dezvoltare ai R. Moldova, Viorel Gîrbu a estimat că deficitul bugetar ar fi fost de circa 24 de miliarde de lei, iar cetățenii – mult mai săraci.
Totuși, Viorel Gîrbu este de părere că, deși parțial, bugetul pentru anul viitor este unul în interesul cetățeanului. Asta pentru că acesta vine cu un anumit sprijin pentru eforturile de depășire a crizei energetice și a celei inflaționiste.
Pe de altă parte, expertul critică autorii principalul document financiar al țării pentru faptul că au direcționat puține fonduri spre programele de dezvoltare și de susținere a economiei. „Nu se văd politici publice pe domenii, e un buget care vine să răspundă la anumite evoluții critice. Și atât”, a afirmat Viorel Gîrbu la Europa Liberă.
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube.
Pentru a nu rata niciun episod, abonați-vă! Nu costă nimic. Așa ne ajutați să mergem mai departe.
