În ajunul aniversării a 34-a a autoproclamatei „Republicii Moldovenești Nistrene”, Krasnoselski a făcut o serie declarații într-o amplă conferință de presă, spunând, între altele, că reintegrarea regiunii în Republica Moldova ar fi de-a dreptul imposibilă și, totodată, că autoritățile de la Chișinău ar bloca negocierile privind reglementarea transnistreană. El a acuzat, din nou, Chișinăul de „militarizare” și a afirmat că nu poate fi vorba de reintegrare în situația în care cele două maluri au „eroi diferiți” („eroii lor naționali sunt cei care au ucis sute de mii de oameni... Care reintegrare?!”), insinuând [ca de altfel Vladimir Putin la adresa Ucrainei] că actuala conducere de la Chișinău ar avea vederi pronaziste, profasciste.
Krasnoselski inoculează sentimentul că malul stâng e o „cetate asediată”
În podcastul Europei Libere „În esență...”, fostul vicepremier pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, spune că declarațiile lui Vadim Krasnoselski nu sunt altceva decât mesajele și acuzațiile Moscovei la adresa Chișinăului. Prin acestea, el urmărește să inoculeze „poporului transnistrean” pretinse „diferențe” între cele două maluri. Krasnoselski a pedalat în declarațiile sale pe noțiunea de „popor transnistrean”, aceasta fiind „o găselniță politică” pentru a diferenția cele două maluri ale Nistrului, consideră invitatul podcastului. Cât privește insinuările pe tema „fascismului și nazismului” și interzicerii toponimului „Transnistria”, Gheorghe Bălan crede că ele fac parte din pachetul uzual al propagandei ruse.
Pretinsul parlament de la Tiraspol, a votat, la 4 septembrie, în unanimitate inițiativa lui Vadim Krasnoselski. Aceasta prevede că pe teritoriul regiunii separatiste se va folosi doar toponimul „Pridnestrovie”, iar cei care vor utiliza denumirea „Transnistria” vor fi amendați sau arestați pentru 15 zile.
Vadim Krasnoselski încearcă să le inoculeze cetățenilor din stânga Nistrului sentimentul că ei se află într-o „cetate asediată”, să le cultive impresia că malul drept este „un inamic” și că „Moldova se înarmează pentru a ataca pe cineva”. Asta chiar dacă „statisticile arată că suntem (RM) printre ultimele după capacitățile de luptă și dotări, [...] și, în realitate, R. Moldova își modernizează tehnica militară veche de 50-60 de ani”, spune fostul vicepremier.
De ce insistă pe reluarea negocierilor în formatul 5+2?
Gheorghe Bălan explică în podcast că Tiraspolul insistă pe reluarea negocierilor în formatul 5+2, [imposibil cel puțin la această etapă pe motiv că doi dintre mediatori – Rusia și Ucraina – se află în război], deoarece își dorește „o anumită legitimitate, o prezență externă, un anumit statut”. Invitatul podcastului susține, totodată, că rămân funcționale alte instrumente și platforme de dialog dintre cele două maluri. El apreciază că acum dialogul dintre maluri este unul „tehnic” și că autoritățile de la Chișinău ar pregăti „terenul pentru acea reintegrare care urmează să aibă loc într-o perspectivă medie de timp”.
Alte chestiuni discutate în podcast:
- Ce stă în spatele „refrenului” permanent din retorica „elitei politice” de la Tiraspol că locuitorii regiunii ar constitui un popor distinct, deosebit de restul cetățenilor Republicii Moldova?
- Ce au reprezentat pentru Chișinău cei 34 de ani de la separarea regiunii estice de R. Moldova?
- Vadim Krasnoselski: „Suntem atât de diferiți de Moldova actuală și Basarabia istorică, încât este greu să ne imaginăm reintegrarea [...]” Țintesc declarațiile adâncirea prăpastiei dintre Chișinău și Tiraspol?
- De ce Vadim Krasnoselski este nemulțumit de formatele de negocieri?
- Cât de posibilă, necesară și productivă poate fi o întâlnire a liderului de facto de la Tiraspol cu președintele R. Moldova?
- Despre interzicerea, în stânga Nistrului, a toponimului „Transnistria.”
- Vadim Krasnoselski și integrarea europeană a R. Moldova. De ce – nu? Integrare în doi pași sau integrare la pachet?
- Mai au Moscova și Tiraspolul pârghii de presiune asupra Chișinăului în negocierea unui nou contract de achiziție a curentului de la MGRES?
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în [aproape] fiecare zi de luni; „Laboratorul Social” – în zi de marți; „Pe agendă” – în fiecare zi de miercuri și, în fiecare zi de vineri, podcastul de informații și analize „Dincolo de știri”.
