Olaf Scholz a ajuns șef al executivului de la Berlin după ce coaliția „semafor”, formată din verzi, social și liberal democrați, a preluat puterea în Germania la finalul anului 2021, după 16 ani în care Germania a fost condusă de conservatoarea Angela Merkel (CDU).
Deși coaliția și-a propus un plan ambițios de modernizare a Germaniei, după trei ani ea primește „note” amestecate, pe fondul unor dispute interne și acuzațiilor de comunicare deficitară.
Ca și Merkel, Scholz este unul din susținătorii aderării R. Moldova la Uniunea Europeană.
Într-o conferință de presă susținută la Berlin pe 17 mai, alături de Maia Sandu, Scholz a dat asigurări că R. Moldova va beneficia în continuare de sprijinul Germaniei și a acuzat Rusia de tentative de destabilizare.
„Rusia trebuie să oprească acest război, să-și retragă trupele din Ucraina, pentru a se putea ajunge la o pace corectă. Suveranitatea și integritatea ei teritorială sunt intangibile. Sprijinim Moldova să se apere în fața acestor încercări rusești de destabilizare”, a spus Scholz, citat de DW.
Ezitant la început în privința Ucrainei
Războiul din Ucraina a forțat guvernul condus de Scholz să își schimbe unele din priorități. La câteva săptămâni de la declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei, cancelarul german, provenit dintr-un partid cu tradiție mai degrabă pacifistă, a anunțat fonduri de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei germane.
Pe de altă parte, Scholz a ezitat de mai multe ori pe parcursul ultimilor ani când a venit vorba de susținerea Ucrainei. La începutul războiului, el a acceptat cu greu livrarea de armament, inclusiv ușor, către Kiev, invocând rațiuni de politică privind exportul armelor - și istoria complicată a Germaniei din secolul al XX-lea.
Unul din cele mai cunoscute episoade ale ezitării sale a fost legată de transmiterea tancurilor de producție germană Leopard către Ucraina, precum și furnizarea aprobării către alte țări pentru asemenea transferuri. Scholz a acceptat atunci „deblocarea” doar după ce Regatul Unit a dat startul, furnizând tancuri Challenger, urmat de SUA cu tancuri Abrams.
Deși a furnizat mai multe arme, inclusiv sisteme de apărare aeriană IRIS-T, Scholz refuză în prezent să dea curs cererii Kievului de furnizare a rachetelor germane Taurus, invocând riscurile de escaladare a războiului din Ucraina, potrivit DW.
Cu toate acestea, sub mandatul lui Scholz, Germania este al doilea cel mai mare susținător al Ucrainei, în termeni financiari și de armament, având o contribuție totală de peste 10 miliarde de dolari, fiind depășită doar de SUA, notează BBC.
Sprijină reformarea și extinderea UE
Olaf Scholz și-a exprimat în mai multe rânduri sprijinul pentru reformarea Uniunii Europene și extinderea acesteia, prin cooptarea țărilor din Balcanii de Vest, care se află de mai mulți ani pe „lista de așteptare”, alături de R. Moldova și Ucraina, recent devenite state candidate la aderare.
Într-un discurs susținut la 29 august 2023, la Universitatea Carolină din Praga, Scholz a spus că un nou val de extindere este în interesul întregii Uniuni, nu doar din punct de vedere demografic sau economic, ci și „dintr-o perspectivă culturală, etică sau morală”.
În adresarea sa către Parlamentul European din 9 mai 2023, Scholz a spus că pentru a-și asigura mai departe lumea „multipolară”, UE trebuie să se schimbe.
Una din reformele propuse de Scholz vizează adoptarea prin majoritatea calificată, ci nu unanimitate, a deciziilor care se referă la politica externă sau fiscală a Uniunii.
„Avem nevoie de Uniune geopolitică, mai mare și reformată, o Uniune orientată spre viitor”, a spus Scholz.
În ceea ce privește poziția europeană față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, el a declarat că UE trebuie să stabilească acum cursul pentru reconstrucția Ucrainei. O Ucraină prosperă, democratică și europeană - crede Scholz - este cea mai clară respingere a politicii imperiale, revizioniste și ilegale a lui Putin.
Pe plan intern însă, prestația cancelarului și a coaliției sale a primit un vot negativ din partea alegătorilor. La alegerile europarlamentare din iunie, social-democrații cancelarului (SPD) au ajuns pe locul al treilea, cu doar 13,9% din voturi, cea mai slabă performanță de după cel de-Al Doilea Război Mondial în cadrul unui scrutin național. În 2021, ei obținuseră la limită 25,7%, scor cu care au învins în alegerile naționale.
Ultima dată, Moldova a fost vizitată de cancelara Germaniei, Angela Merkel. Ea a venit în Republica Moldova la 22 august 2012, la invitația premierului de atunci, Vlad Filat, fiind primul oficial german care a vizitat Chișinăul după proclamarea independenței.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
