Cei doi premieri – Pavel Filip și Volodymir Hroisman – au vorbit în deschiderea conferinței internaționale de transport „Coridoarele integrate de transport Europa-Asia”, subliniind necesitatea dezvoltării potențialului de zone de tranzit a celor două țări.
Un comunicat de presă al Guvernului îl citează pe premierul moldovean cu declarația că Republica Moldova şi Ucraina au pe agenda bilaterală pentru acest an semnarea acordurilor privind liberalizarea transportului rutier și aerian.
Filip a insistat că o atenție deosebită trebuie acordată calității drumurilor care leagă Chișinăul și Odesa, precum şi reabilitării tronsonului de cale ferată Basarabeasca-Berezino, proiecte care trebuie să-și găsească locul în strategiile de transport ale celor două state.
Presa ucraineană nu publică prea multe informații cu privire la subiectele discutate de cei doi premieri în cadrul întâlnirii bilaterale.
Serghei Gherasimciuk, vicepreședintele bordului Consiliului de Politică Externă de la Kiev, spune că de pe lista subiectelor discutate nu putea să lipsească cele de securitate.
Serghei Gherasimciuk: „Ambii premieri nu puteau trece cu vederea tema pacificatorilor ruși, pentru că acum acest subiect a devenit unul acut și pentru Ucraina și, din câte știu, se discută intens și în Republica Moldova. În particular, Republica Moldova intenționează să ridice la ONU subiectul evacuării Grupului operativ de trupe ruse din Transnistria și pe care Rusia se angajase să le retragă încă la summitul OSCE de la Istanbul din 1999 și cel de la Porto din 2001. În același timp, Rusia a venit acum cu inițiativa de a aduce pacificatori în Donbas. Și se creează impresia că această misiune de pacificare despre care vorbește Rusia este concepută după calapodul transnistrean, adică este vorba despre o misiune doar pe linia de contact a părților beligerante.”
Serghei Gherasimciuk este convins că Kievul și Chişinăul își vor coordona pozițiile în acest subiect, foarte sensibil pentru ambele țări.
Subiecte obligatorii pentru o întâlnire moldo-ucraineană la nivel înalt sunt și cele legate de ecosistemul râului Nistru, odată cu intenția Ucrainei de a construi hidrocentrale în partea superioară a râului, dar și controlul comun la frontieră și reluarea livrărilor de curent electric ucrainean către Republica Moldova.
O altă temă care nu putea să lipsească din discuția de la Odesa este cea a cooperării în domeniul securității, este convins Serghei Gherasimciuk.
Serghei Gherasimciuk: „Atenția mass-media ucrainene în ultimele zile era fixată pe situația creată de participarea moldovenească la exercițiile militare din Ucraina, în special s-a scris despre faptul că Guvernul a trimis militari la aceste aplicații, în timp ce președintele s-a opus prin toate mijloacele și a interzis această participare, iar acum acesta cere să fie pedepsiți cei care au mers la aplicații. Acest aspect ridică mai multe probleme. Pe de o parte, putem vorbi despre o dinamică destul de pozitivă a relațiilor bilaterale – întâlniri dintre premieri de două ori pe an sunt un indicator bun al relațiilor dintre țări. Pe de altă parte, toată lumea înțelege că sunt posibile anumite schimbări în situația politică din Republica Moldova. Veți avea alegeri anul viitor și, din câte înțeleg, partea ucraineană încearcă să obțină maximum din cooperarea pozitivă cu Chişinăul, pentru a se pregăti de o situație în care, este posibil, s-ar putea produce unele schimbări după alegeri. Nu știm care va fi configurația viitorului parlament, în ce măsură se va consolida sau nu fracțiunea socialiștilor lui Igor Dodon și în ce direcție va merge Republica Moldova”
Acesta, de fapt, este și motivul pentru care în ultima perioadă a crescut frecvența întâlnirilor dintre factorii oficiali de la Chişinău și Kiev, susține Serghei Gherasimciuk. Pavel Filip s-a mai întâlnit în acest an, în luna februarie, cu omologul său la Kiev, iar în iulie a inaugurat împreună cu președintele ucrainean Petro Poroșenko controlul comun la punctul de trecere Cuciurgan-Pervomaisk, pe segmentul transnistrean al graniței comune.
Expertul de la Kiev explică întâlnirile frecvente și prin faptul că cele două țări, împreună cu Georgia, ar dori prin eforturi coordonate să obțină un statut nou în cadrul proiectului Parteneriatului Estic al Uniunii Europene. Din proiect mai fac parte Belarus, Armenia și Azerbaidjan, iar Kievul, Tbilisi și Chişinău, care au semnate cu Uniunea Europeană acorduri de asociere, vor să obțină la summitul Parteneriatului Estic din noiembrie un statut care să le asigure o perspectivă de asociere la UE.
