Ştiri
Președinta Maia Sandu cere să nu fie politizată vaccinarea anti Covid-19
„ Politicul să nu împiedice procedura de vaccinare” anti Covid-19, a cerut președinta Maia Sandu, referindu-se la disputa și speculațiile legate de omologarea temporară a vaccinului rusesc Sputnik V, care încă nu a ajuns în R. Moldova. Pentru moment, a explicat miercuri președinta într-un interviu cu Europa Liberă, autorizația de import a acestui vaccin, folosit în zeci de țări deja, a fost cerută de o firmă privată, pentru distribuirea prin sistemul medical privat din R. Moldova, pe bani.
„ Aceste doze de vaccin despre care se vorbește sunt aduse de o firmă privată, statul nu are nicio treabă aici” a arătat președinta, care a ținut totodată că sublinieze: „ Eu personal îmi doresc ca noi să avem vaccinuri pentru cât mai mulți oameni și ideal ar fi ca oamenii să poată să aleagă”.
R. Moldova a început vaccinarea anti Covid-19 marți, după ce a primit prima donație de vaccinuri AstraZeneca din partea României. Este vorba de 21.600 de doze, cu care sunt vaccinați angajații din domeniul sanitar.
Astăzi, 4 martie, potrivit președintei Maia Sandu, ar urma să sosească și primul lot de vaccinuri AstraZeneca obținute prin platforma COVAX a Organiației Mondiale a Sănătății, în jur de 14.400 de doze. Prin platforma COVAX, R. Moldova va obține - ca donație - vaccinuri pentru a acoperi 20% din necesar, restul trebui sa-l cumpere singură, tot prin această platformă a OMS sau prin negocieri directe cu producătorii.
Președinta Maia Sandu a acuzat fostul guvern Chicu că nu a început din timp negocierile pentru obținerea vaccinurilor, „ alte țări au început discuția despre achiziția vaccinului multe luni în urmă”. Mai mult, nu ar fi nici fonduri suficiente pentru acoperirea costului acestor achiziții, „ ceea ce spune fosta ministră, când 5 milioane, când 15 milioane, e ridicol, e nevoie de mult mai mulți bani pentru a achiziționa vaccinul”.
Maia Sandu apreciază că pentru acoperirea necesarului de vaccinuri anti Covid-19 va fi necesar un credit extern, de sute de milioane. „ Cel mai probabil o să se ia bani dintr-un proiect de asistență externă, deci dintr-un împrumut de asistență externă.”
Vezi ultimele știri
R. Moldova expulzează trei diplomați ai ambasadei ruse la Chișinău
Ministerul moldovean al Afacerilor Externe a expulzat trei angajați ai Ambasadei Ruse în R. Moldova, după ce Serviciul de Informații și Securitate a spus că misiunea diplomatică l-a ajutat să fugă de justiție pe deputatul pro-rus Alexandr Nesterovschi.
„Decizia autorităților moldovenești are la bază dovezi clare privind desfășurarea de activități contrare statutului diplomatic pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus ministerul de Externe într-un scurt comunicat, publicat luni, 31 martie.
MAE-ul de la Chișinău l-a convocat pe ambasadorul desemnat al Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, pe 31 martie, la scurt timp după ce directorul SIS, Alexandru Musteața, a spus că autoritățile moldovene au „informații confirmate” că Ambasada Federației Ruse la Chișinău l-a ajutat pe deputatul Alexandr Nesterovschi să fugă de justiție.
După expulzarea celor trei diplomați, Ambasada Rusiei la Chișinău va rămâne cu 6 diplomați și 15 angajați în administrație și întreținere, notează agenția de presă IPN.
Rusia a spus că va răspunde la acțiunile Chișinăului, potrivit agenției ruse Ria, citată de Reuters.
După convocare, ambasadorul desemnat Ozerov a spus presei de la Chișinău că partea rusă consideră expulzarea diplomaților ruși „o lovitură puternică asupra relațiilor bilaterale și asupra procesului de reglementare a problemei transnistrene” pentru că unul dintre diplomații expulzați este copreședintele Comisiei Unificate de Control din partea Federației Ruse, Alexandr Andreev.
O investigație a Europei Libere despre corpul diplomatic rus la Chișinău scotea la iveală că Andreev, deși nu o declară, este și militar, după cum sugera o fotografie publicată de mama sa, arătându-l în uniformă de cadet al Forțelor de Comunicații subordonate Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse.
- Te-ar putea interesa și: SIS acuză Ambasada Rusiei că l-a ajutat pe deputatul Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană
Ambasadorul desemnat Ozerov a mai spus jurnaliștilor la Chișinău după ieșirea sa de la ministerul de Externe pe 31 martie că Federația Rusă consideră acuzațiile SIS „nefondate” și nu a dorit să comenteze video prezentat de șeful serviciului secret moldovean, spunând că în epoca inteligenței artificiale „nu are rost de comentat niște video-uri”.
Anterior, directorul SIS a prezentat public imagini video de la Ambasada rusă, care arată că Nesterovschi a ajuns pe teritoriul misiunii diplomatice în seara de 18 martie, iar pe 19 martie imaginile surprind un vehicul cu numere diplomatice care părăsește sediul Ambasadei și este surprins ulterior la un așa-numit post vamal de intrare în regiunea transnistreană.
Potrivit SIS, reprezentanții misiunii diplomatice ruse l-au transportat pe Nesterovschi într-un autovehicul cu numere diplomatice, în regiunea transnistreană, pe 19 martie. În aceeași zi deputatul a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă și crearea condițiilor pentru finanțarea ilegală a unui partid.
Cu câteva ore înainte de ședința de judecată, agenția de presă de stat din Rusia, Ria Novosti a anunțat că președintele rus, Vladimir Putin, i-a oferit lui Nesterovschi cetățenia Federației Ruse, pe motiv că acesta ar fi persecutat de autoritățile moldovene.
Directorul SIS a catalogat acțiunile Ambasadei drept „acțiune hibride împotriva R. Moldova.” La rândul său, Ambasada Federației Ruse a negat implicarea sa în fuga lui Nesterovschi, catalogând declarațiile directorului SIS drept „nefondate” și „inacceptabile”.
Dosarul penal împotriva lui Alexandr Nesterovschi a fost pornit în 2023. Procurorii spun că el ar fi primit cel puțin 35.000 de dolari de la oligarhul fugar Ilan Șor ca să părăsească Partidul Socialiștilor și să adere la Partidul „Renaștere”. Acuzarea susține că el ar fi primit câte 5.000 de dolari lunar, în decurs de șapte luni.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Marine Le Pen, găsită vinovată de deturnarea fondurilor europene, are interdicție de a candida la alegeri
Lidera extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri europene și a primit o interdicție de a ocupa funcții publice pentru o perioadă de 5 ani, ceea ce o va împiedica să candideze la prezidențialele din 2027, unde este văzută drept favorită.
Sentința pronunțată luni, 31 martie, de un tribunal francez din Paris, are un efect imediat asupra carierei politice a lui Le Pen și a planurilor sale pentru scrutinul prezidențiale de peste doi ani. Le Pen a spus că va face apel împotriva deciziei judecătorilor, dar interdicția stabilită de aceștia, va rămâne în vigoare până la finalizarea procesului de apel, scrie AP.
Magistrații francezi au constatat că Le Pen, împreună cu alți opt europarlamentari și 12 asistenți ai acestora, au deturnat aproape trei milioane de euro, bani care erau destinați Parlamentului European, dar care în realitate au mers pe plata unor asistenți parlamentari care lucrau parțial sau chiar exclusiv pentru partid, nu pentru legislativul UE, notează dpa.
„Aflat în centrul acestui sistem încă din 2009, Marine Le Pen s-a poziționat cu autoritate și hotărâre în structura pusă la punct de tatăl ei, la care participă încă din 2004,” a spus de Perthuis, care a mai condamnat-o pe Le Pen la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare și la plata unei amenzi de 100 de mii de euro.
Le Pen a părăsit sala de judecată înainte de pronunțarea sentinței și nu a făcut declarații jurnaliștilor.
Interdicția primită de Le Pen, care a fost cerută de procurori, reprezintă o lovitură majoră pentru lidera extremei drepte din Franța, care a candidat de trei ori la președinție, iar în ultimele două alegeri a pierdut în fața actualului președinte, Emmanuel Macron. Le Pen își va păstra totuși locul în Parlamentul francez până la finalul actualului ei mandat de parlamentar.
Politiciana a susținut de-a lungul procesului că este victima unei tentative de „moarte politică” orchestrate de procurori, sugerând că există o conspirație pentru a bloca accesul partidului său la putere - o retorică similară cu cea a lui Donald Trump în SUA privind problemele sale legale, scrie Reuters.
Judecătoarea a subliniat că investigația „nu a evidențiat erori administrative, ci un sistem de deturnare de fonduri menit să reducă cheltuielile partidului.” Inculpații au susținut că fondurile au fost folosite legal și că acuzațiile se bazează pe o definire prea restrictivă a rolului unui asistent parlamentar.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
SIS acuză Ambasada Rusiei că l-a ajutat pe deputatul Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană
Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a anunțat luni, 31 martie, că deține „informații confirmate” că Ambasada Federației Ruse la Chișinău l-a ajutat pe deputatul Alexandr Nesterovschi să fugă de justiție, cu o zi înainte ca instanța să pronunțe sentința de 12 ani de închisoare cu executare.
Directorul SIS, Alexandru Musteața, a spus că reprezentanții misiunii diplomatice ruse l-au transportat pe Nesterovschi într-un autovehicul cu numere diplomatice în regiunea transnistreană pe 19 martie.
La conferință au fost prezentate imagini video de la Ambasada rusă, care arată că Nesterovschi a ajuns pe teritoriul misiunii diplomatice în seara de 18 martie, iar pe 19 martie imaginile surprind un vehicul cu numere diplomatice care părăsește sediul Ambasadei și este surprins ulterior la un așa-numit post vamal de intrare în regiunea trasnistreană.
Tot pe 19 martie, Nesterovschi a fost condamnat de Judecătoria Buiucani la 12 ani cu executare într-un penitenciar de tip închis pentru corupere pasivă și crearea condițiilor pentru finanțarea ilegală a unui partid. El nu a fost prezent la ședință și a fost anunțat în căutare națională pentru a fi arestat, pe 20 martie - în căutare internațională.
Vorbind jurnaliștilor la o conferință din 31 martie, Musteața a spus că acțiunea a fost o „operațiune de extragere organizată de serviciile speciale rusești”, iar Nesterovschi se află în prezent la Tiraspol, fiind protejat de agenții secreți ruși.
Directorul SIS a catalogat acțiunile Ambasadei drept „acțiune hibride împotriva R. Moldova.”
Ambasada Federației Ruse a negat implicarea sa în fuga lui Nesterovschi, catalogând declarațiile directorului SIS drept „nefondate” și „inacceptabile”.
„Facem apel la partea moldovenească să se abțină de la speculații provocatoare și să spere la revenirea la dialog pragmatic” dintre Moscova și Chișinău, se arată în comunicatul misiunii diplomatice.
Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău l-a convocat, luni seara, pe șeful misiunii diplomatice ruse, Oleg Ozerov.
- Te-ar putea interesa și: Deputatul Alexandr Nesterovschi a fost anunțat în căutare internațională
Cu câteva ore înainte de ședința de judecată, agenția de presă de stat din Rusia Ria Novosti a anunțat că președintele rus, Vladimir Putin, i-a oferit lui Nesterovschi cetățenia Federației Ruse, pe motiv că acesta ar fi persecutat de autoritățile moldovene.
Dosarul penal împotriva lui Alexandr Nesterovschi a fost pornit în 2023. Procurorii spun că el ar fi primit cel puțin 35.000 de dolari de la oligarhul fugar Ilan Șor ca să părăsească Partidul Socialiștilor și să adere la Partidul „Renaștere”. Acuzarea susține că el ar fi primit câte 5.000 de dolari lunar, în decurs de șapte luni.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Lituania: Corpurile a trei militari americani au fost recuperate dintr-o mlaștină. Al patrulea militar, căutat în continuare
Echipele de salvare au recuperat luni dimineață un vehicul militar scufundat în Lituania, care transporta patru soldați americani. Cadavrele a trei dintre ei au fost găsite în aceeași zi, după-amiază. Ce-al patrulea militar este în continuare căutat.
Trei dintre cei patru militari dispăruți au fost găsiți decedați, luni după-amiază, a anunțat biroul de presă al Armatei SUA în Europa și Africa.
Identitatea celor trei militari decedați nu a fost dezvăluită.
„Soldații pe care i-am pierdut în această tragedie nu erau doar soldați - erau o parte din familia noastră. Inimile noastre sunt împovărate”, a declarat generalul-maior Christopher Norrie, comandantul Diviziei 3 Infanterie.
La începutul zilei, pe 31 martie, a fost recuperat și vehiculul blindat, un M88A2 Hercules, din mlaștină.
Incidentul a avut loc în urmă cu șase zile, în timpul unui exercițiu, la baza militară Pabrade, lângă granița Lituaniei cu Belarus. Imediat a fost lansată o operațiune de salvare.
Ministrul lituanian al Apărării, Davile Sakaliene, a declarat că ce s-a întâmplat cu cei patru soldaţi nu a fost încă lămurit.
„Nu putem vorbi despre asta în acest moment, deoarece, în primul rând, încă nu există informații și, chiar și odată ce obținem informații, există un acord strict că partea americană va fi prima care va face anunțuri”, a declarat Davile Sakaliene, la radioul public lituanian, pe 31 martie.
Vehiculul soldaților a fost găsit scufundat într-o mlaștină din terenul de antrenament militar Pabrade pe 25 martie, declanșând un efort masiv de recuperare care a implicat sute de persoane din personalul SUA şi lituanian, precum și zeci de vehicule.
- Te-ar putea interesa și: NATO retrage declarația secretarului său general despre moartea unor soldați americani în Lituania
Lituania, membră NATO și UE, găzduiește peste 1.000 de soldați americani staționați în ţara baltică, prin rotație.
Divizia pentru Europa şi Africa a Armatei SUA a transmis, anterior, într-o declaraţie, că cei patru soldați „desfășurau antrenament tactic programat” când au fost daţi dispăruţi, în 25 martie.
În primele ore ale operațiunii de salvare, au apărut mai multe relatări contradictorii, inclusiv comentarii ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, că cei patru soldați americani ar fi murit. O purtătoare de cuvânt a NATO a revenit ulterior asupra acestor comentarii.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trump îl amenință pe Putin cu sancțiuni și îl critică pe Zelenski
Președintele american, Donald Trump, a amenințat duminică Rusia cu sancțiuni în domeniul produselor petroliere, dacă Moscova îi blochează inițiativele privind un armistițiu în Ucraina. Dar Trump i-a transmis un avertisment și președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.
Vorbindu-le jurnaliștilor pe 30 martie, Trump a spus că Zelenski ar încerca „să se retragă” din discuțiile privind semnarea unui acord care ar oferi Statelor Unite acces la zăcămintele de minerale rare ale Ucrainei.
„Dacă face asta, va avea probleme, mari probleme”, a spus Trump jurnaliștilor la bordul avionului prezidențial, în timp ce se întorcea din Florida la Washington.
Ucraina a cerut ca un acord privind exploatarea zăcămintelor sale de către SUA trebuie să conțină garanții de securitate puternice împotriva vreunei noi invazii rusești în viitor, similare cu aderarea la NATO.
Dar Trump spune că o prezență americană la zăcămintele din Ucraina ar fi în sine o garanție de securitate. Zelenski înțelege că țara sa „nu va fi niciodată membru NATO”, a mai spus Trump, duminică.
Pe 28 martie, guvernul ucrainean spunea că încă mai analizează un proiect de acord primit de la SUA, presa relatând că Washingtonul a modificat termenii acordului de mai multe ori.
Ministra ucraineană a Economiei, Iulia Sviridenko, a declarat într-o ședință de guvern că Kievul își elaborează o poziție cu privire la acord, iar după ce se ajunge la un consens acesta va fi dezvăluit parlamentului. O dezbatere publică pe marginea proiectului de acord până atunci ar fi dăunătoare, a spus ministra.
Ucraina deține rezerve importante de minerale folosite în tehnologii de apărare, dar și în dispozitive precum computerele, telefoanele și bateriile, deși mărimea exactă a zăcămintelor rămâne incertă.
La începutul lunii martie, Ucraina și SUA au reluat discuțiile despre un acord pentru exploatarea acestor resurse, după ce o încercare de a-l semna a eșuat, pe 28 februarie, după un schimb tensionat de replici între Trump și Zelenski, la Casa Albă.
Ton mai aspru al lui Trump față de Putin
Tot duminică, dar în timpul unui interviu telefonic pentru NBC News, Trump a lăsat să i se vadă iritarea și față de liderul rus Vladimir Putin, după ce acesta a cerut formarea unui guvern de tranziție în Ucraina și plasarea țării sub administrație internațională.
„Dacă Rusia și cu mine nu putem ajunge la un acord pentru a opri vărsarea de sânge în Ucraina și dacă eu ajung la concluzia că este vina Rusiei, ceea ce este posibil să nu fie așa, dar dacă eu decid că e vina Rusiei, voi impune tarife vamale secundare pe tot petrolul care vine din Rusia”, a spus Trump.
Liderul american a vorbit despre tarife de 25–50%, dacă ajunge la concluzia că Putin îi blochează eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina.
„Asta înseamnă că, dacă cumperi petrol din Rusia, nu mai poți face afaceri în Statele Unite”, a mai spus Trump, adăugând că aceste măsuri vor fi implementate în decurs de o lună dacă până atunci nu se ajunge la un acord de încetare a focului.
În urma unor negocieri în Arabia Saudită cu Rusia și Ucraina, SUA au anunțat pe 25 martie că părțile beligerante au convenit să oprească loviturile reciproce asupra infrastructurii energetice și asupra încetării focului în Marea Neagră pentru a permite navigația.
În timp ce Kievul a fost de acord să-l aplice imediat, Moscova a cerut mai întâi ridicarea unor sancțiuni occidentale împotriva companiilor și băncile ruse implicate în comerțul internațional cu cereale.
Trump a mai spus la NBC că va vorbi cu Putin în cursul acestei săptămâni, dar declarațiile sale marchează o înăsprire de ton față de Rusia după abordarea mai conciliantă pe care a avut-o până acum. Președintele american care și-a făcut o prioritate de politică externă din încheierea războiului din Ucraina, l-a criticat anterior doar pe Zelenski.
Pompieri ducând trupul neînsuflețit al unui civil în urma unui atac rusesc cu dronă la Harkov, pe 29 martie 2025
Ce se întâmplă pe teren, în Ucraina
În discursul său video din fiecare seară, președintele ucrainean a spus pe 30 martie că răspunsul Rusiei la propunerea americană de armistițiu necondiționat „constă din drone, bombe, bombardamente de artilerie, rachete balistice în fiecare zi”.
„Putin arată că nu-i pasă deloc de diplomație”, a spus Zelenski, adăugând că pentru a schimba această dinamică „este nevoie de sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, de mai multe sisteme de apărare antiaeriană pentru Ucraina și de mai multă unitate între partenerii noștri”.
Ceva mai devreme în aceeași zi, Ucraina a acuzat Rusia de comiterea unei noi „crime de război”, după ce drone rusești au lovit pe 29 martie un spital militar ucrainean din Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Atacul a mai cauzat țintit un centru comercial, blocuri de locuințe și alte obiective, omorând cel puțin doi oameni, potrivit autorităților locale.
Chiar înainte de acest atac, Zelenski a spus că Ucraina așteaptă un răspuns ferm din partea țărilor occidentale la bombardamentele aproape zilnice cu drone lansate de Rusia, spunând că ținte sunt nu doar civilii ucraineni, ci și eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Atacurile rusești se intensifică: Zelenski cere un răspuns hotărât din partea țărilor vestice
Președintele Volodimir Zelenski a cerut pe 29 martie „un răspuns puternic” din partea partenerilor occidentali ai Ucrainei, pe măsură ce intensitatea atacurilor rusești mortale a crescut, inclusiv atacuri aeriene asupra unui spital militar din Harkov și orașelor Dnipro și Krivoi Rog.
Volodimir Zelenski a spus în discursul său de ieri, că partenerii Ucrainei ar trebui să înțeleagă că aceste lovituri nu sunt doar atacuri asupra civililor ucraineni, ci și asupra tuturor eforturilor internaționale pentru a pune capăt acestui război.
„Rusia lovește pozițiile tuturor celor care vor să pună capăt acestui război. Este imposibil să ignori sute de Shahed-uri în fiecare noapte", a adăugat el, referindu-se la dronele de fabricație iraniană.
Președintele ucrainean a mai adăugat că e nevoie urgentă de un răspuns puternic - mai ales din partea SUA, a Europei, a tuturor celor din lume care au pariat pe diplomație. „Rusia trebuie forțată să aibă pace – doar presiunea va funcționa”, a spus Zelenski.
El a mai adăugat că durează deja prea mult de când propunerea SUA pentru o încetare a focului necondiționată a fost făcută „fără un răspuns adecvat din partea Rusiei. Asta spune multe”.
Atacurile continuă
Remarcile lui Zelenski au venit după 24 de ore de lovituri mortale ale forțelor ruse. Cel puțin două persoane au murit și 30 au fost rănite, sâmbătă, după un atac rusesc cu drone asupra orașului Harkov din estul Ucrainei.
Printre răniți sunt și cinci copii, a declarat guvernatorul militar Oleg Sinehubov pe Telegram.
Statul Major ucrainean a raportat că și un spital militar din oraș, unde sunt tratați soldații răniți în război, a fost lovit.
„Clădirea spitalului și clădirile rezidențiale din apropiere au fost avariate. Potrivit datelor preliminare, există victime în rândul militarilor care erau tratați la centrul medical”, a spus comandamentul.
Anterior, guvernatorul regional a declarat că un atac cu drone rusești asupra orașului Dnipro din sud-estul Ucrainei a ucis patru persoane și a declanșat un incendiu de proporții într-un complex hotelier și restaurant, precum și în mai multe case private.
Forțele ruse au folosit peste 20 de drone în atacul asupra Dnipro, care a rănit 25 de persoane.
În Krivoi Rog, pe 29 martie, cel puțin șapte persoane au fost rănite într-un atac cu rachete, a transmis serviciul de urgență de stat al Ucrainei.
Între timp, Rusia a susținut că a capturat încă două sate din estul și sudul Ucrainei.
Ministerul Apărării de la Moscova susține că forțele sale au cucerit sate din sudul regiunii Zaporojie și din estul regiunii Donețk. Rapoartele nu au putut fi confirmate imediat.
Armata ucraineană a declarat că un atac realizat pe 27 martie în regiunea Briansk din Rusia a distrus infrastructura militară a unui punct de control.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rețeaua reprezentanțelor diplomatice ale R. Moldova se extinde în SUA cu noi consulate în Sacramento și Chicago
R. Moldova a deschis, pe 29 martie, două consulate în Sacramento și Chicago, SUA. Vicepremierul Mihai Popșoi a declarat la inaugurare că extinderea rețelei consulare este necesară datorită numărului mare de cetățeni moldoveni care trăiesc în SUA.
Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a spus că oficiul consular din Sacramento va deservi diaspora din vestul SUA, oferind servicii rapide moldovenilor stabiliți în zonă, fără ca aceștia să fie nevoiți să călătorească la distanțe mari.
Printre serviciile oferite se numără: eliberarea și reînnoirea pașapoartelor moldovenești, servicii notariale, acte de stare civilă și asistență pentru cetățenii moldoveni aflați în situații de urgență. De asemenea, consulatul va promova relațiile economice și culturale dintre Moldova și SUA. Consulatul va fi condus de Maxim Arghir, care anterior a fost consul al Republicii Moldova la Padova, Italia.
În aceeași zi, la Chicago, a avut loc deschiderea celui de-al doilea Consulat General al Republicii Moldova în SUA. La acest eveniment a participat președintele Parlamentului, Igor Grosu, care, la fel, se află într-o vizită în SUA.
„Este un pas înainte pentru comunitatea moldovenilor de aici și cred cu tărie că acest consulat va deveni o a doua casă pentru ei. M-am bucurat să văd că, la mii de kilometri distanță de țară, moldovenii demonstrează că pot reuși oriunde, fără să-și uite rădăcinile”, a declarat Igor Grosu.
- Te-ar putea interesa și: SUA și-au dat acordul: Moldova va deschide un consulat în California
Potrivit Ambasadei R. Moldova la Washington D.C., în SUA locuiesc oficial aproximativ 60 de mii de cetățeni moldoveni.
Șeful diplomației moldovenești, Mihai Popșoi, se va afla în SUA până pe 6 aprilie. El va avea întrevederi cu oficiali ai Departamentului de Stat, Congresului SUA și Consiliului Național de Securitate.
De asemenea, Popșoi va participa la o dezbatere publică organizată de centrul analitic Atlantic Council, unde va vorbi despre parcursul Republicii Moldova către aderarea la UE și aprofundarea relațiilor bilaterale cu SUA. Viceprim-ministrul se va întâlni și cu membrii comunității moldovenești din Orlando, Florida.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cutremur devastator în Myanmar: Peste 1.000 de morți, iar bilanțul victimelor e în creștere
Numărul victimelor cutremurului din Myanmar, din 28 martie, a ajuns la 1.644 de morți și peste 3.400 răniți. O declarație a regimului militar al țării arată, că cel puțin 139 de persoane sunt dispărute. Serviciului Geologic al SUA estimează că numărul morților ar putea depăși 10.000 în Myanmar.
Totodată, mii de persoane au fost rănite în urma cutremurului care a lovit Myanmarul, Thailanda și China. Iar sute de oameni sunt prinși sub dărâmăturile clădirilor prăbușite.
Cel puțin 50 de muncitori în construcții sunt dispăruți după ce un bloc turn în construcție a fost distrus de cutremur în Bangkok, capitala Thailandei.
China, Rusia și India au trimis echipe de salvare în Myanmar, o țară deja devastată de un război civil după lovitura de stat militară din 2021.
Guvernul militar din Myanmar este angajat într-o luptă cu insurgenții anti-junta, o situație care ar putea împiedica operațiunile de salvare și ajutorul umanitar.
Un purtător de cuvânt al Guvernului Unității Naționale, opoziția din Myanmar, a spus anterior că luptătorii din milițiile anti-junta, cunoscute sub numele de Forțele de Apărare ale Poporului, vor oferi ajutor umanitar.
De asemenea, autoritățile din Coreea de Sud au declarat că vor oferi un ajutor umanitar inițial de 2 milioane de dolari Myanmarului prin intermediul organizațiilor internaționale.
Potrivit Institutului American de Geologie (USGS), cutremurul a avut loc vineri, 28 martie în jurul orei 13:30, ora locală, la o adâncime de 10 kilometri, lângă Mandalay, al doilea cel mai mare oraș din Myanmar. La 11 minute după aceasta, a urmat o replică cu magnitudinea de 6,4 grade.
Seismele au distrus clădiri, poduri și drumuri, dar și orașul antic Mandalay, cu aproximativ 1,5 milioane de locuitori. Potrivit Reuters, întregul oraș a rămas fără electricitate și cu liniile telefonice întrerupte.
Capitala Thailandei, Bangkok, situată la circa 1.000 de kilometri de epicentru, a fost declarată zonă de dezastru, după ce cutremurul a făcut clădirile înalte să se legene.
Viceprim-ministrul Thailandei, Anutin Charnvirakul, a declarat că autoritățile au mobilizat toate resursele posibile în căutarea supraviețuitorilor și pentru recuperarea celor decedați.
„Avem întotdeauna speranță”, a declarat Charnvirakul reporterilor. „Continuăm să lucrăm non-stop.”
Operatorul național de aeroporturi din Thailanda a menționat într-un comunicat de presă emis pe 29 martie că operațiunile la șase aeroporturi, inclusiv la Bangkok și Phuket, au revenit la normal, iar inspecțiile de siguranță au fost efectuate.
Știre din relatările Europa Liberă România și rferl.org.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
35 de milioane de lei pentru inovație: Moldova investește în știință și tehnologie
Circa 35 de milioane de lei vor fi investiți în următorii ani în implementarea inovațiilor științifice în economia națională, utilizarea tehnologiilor avansate în industrie și, implicit, creșterea competitivității țării pe piețele internaționale.
Banii vor fi alocați prin Fondul Național pentru Inovare și Transfer Tehnologic, lansat recent la Chișinău. Inițiativa aparține Ministerului Educației și Cercetării. Potrivit ministrului Dan Perciun, acest fond va facilita colaborarea dintre sectorul științific și cel economic.
„Investiția în cercetare și inovare este o investiție în viitorul Republicii Moldova. Prin acest fond, ne propunem să apropiem mediul academic de sectorul privat și să creăm oportunități concrete pentru implementarea tehnologiilor avansate în economie. Este un pas important spre consolidarea unei economii bazate pe cunoaștere și competitivitate”, a declarat Dan Perciun.
La eveniment au participat și ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor, precum și prim-ministrul Dorin Recean, care a menționat că acest proiect este destinat în primul rând tinerilor cercetători, care au idei, dar nu și resurse financiare.
„Vrem să-i ajutăm să cerceteze, să testeze, să creeze și să lanseze produse care să ajungă în lume. Fondul pe care îl lansăm astăzi este despre curaj, creativitate și cooperare. Pentru că Moldova poate. Iar prin inovație, vom construi o economie mai puternică, o societate mai bună și un viitor mai sigur pentru toți”, a declarat Dorin Recean.
Fondul Național pentru Inovare și Transfer Tehnologic va sprijini proiecte în domenii strategice, stipulate în documentele de politici publice elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, precum Programul Național în Domeniile Cercetării și Inovării pentru anii 2024-2027 și Programul Național de Specializare Inteligentă al Republicii Moldova pentru anii 2024-2027 „Smart Moldova”.
În prima etapă, fondul va susține colaborarea dintre mediul științific și cel de afaceri prin proiecte de inovare, proiecte de transfer tehnologic și vouchere pentru inovație. Banii vor fi investiți, de asemenea, în proiecte ce țin de tehnologia informației și comunicațiilor, energie regenerabilă, biomedicină și biofarmaceutică.
Proiectele vor fi susținute financiar atât de mediul de afaceri local și internațional, cât și de partenerii externi de dezvoltare.
Recent, Europa Liberă a publicat un articol despre o echipă de cercetători de la Universitatea Tehnică din Moldova care lucrează, împreună cu centrul spațial din Dubai și o universitate din Japonia, la doi sateliți care urmează să fie lansați în spațiu anul viitor.
- Vezi și: Cercetătorii moldoveni participă la construcția a doi sateliți care vor fi lansați în spațiu în 2026
Rectorul UTM, Viorel Bostan, a declarat că proiectul este unul costisitor și că instituția mizează pe susținerea Ministerului Educației, întrucât costurile de lansare a satelitului, doar pentru proiectul cu Japonia, sunt de 65.000 de dolari.
În 2022, Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) a lansat primul satelit moldovenesc, TUMnanoSAT, în cadrul programului internațional KiboCUBE, susținut de Agenția Aerospațială Japoneză (JAXA) și Oficiul Națiunilor Unite pentru Afaceri Spațiale (UNOOSA). Acest program a acoperit costurile de lansare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul critică decizia Rusiei de a interzice intrarea transportatorilor moldoveni pe teritoriul său
Autoritățile de la Chișinău au criticat decizia Rusiei de a interzice intrarea și tranzitul transportatorilor moldoveni pe teritoriul său. Guvernul moldovean afirmă că decizia este unilaterală și duce inclusiv la blocarea transportatorilor moldoveni la vamă.
Într-un comunicat de presă din 28 martie, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Daniel Vodă, a spus că decizia Moscovei a fost luată în condițiile în care reprezentanții părții ruse au refuzat constant să participe la discuțiile tehnice „sau să respecte înțelegerile anterioare”.
Vodă spune că autoritățile moldovene au încercat pe mai multe căi să organizeze discuții cu autoritățile ruse, pentru a proteja interesele transportatorilor moldoveni, afectați de decizia din 25 martie a guvernului rus, care le interzice intrarea, inclusiv pentru tranzit, pe teritoriul Federației Ruse.
„Federația Rusă, cu părere de rău, nu respectă angajamentele și continuă să folosească relațiile comerciale ca instrumente de presiune politică, care sunt contrare declarațiilor publice de simpatie față de poporul Republicii Moldova”, a spus Daniel Vodă.
115 transportatori care dețin autorizații emise de autoritățile ruse, sunt afectați de această decizie a guvernului rus. Sunt afectați inclusiv exportatorii care au contractat servicii de transport, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
„Aceasta va determina agenții economici din Republica Moldova să se orienteze către alte piețe, unde există predictibilitate și respectarea regulilor”, a declarat Daniel Vodă.
Potrivit portalului Zona de Securitate, noile interdicții vor afecta inclusiv companiile din regiunea transnistreană, deoarece exporturile acestora trec prin vama R. Moldova și sunt marcate cu eticheta „Fabricat în Moldova”.
Daniel Vodă a mai precizat că pentru a asigura creșterea și diversificarea exporturilor, R. Moldova a intensificat cooperarea cu alte piețe și a consolidat rutele alternative prin UE, Caucaz și Asia Centrală „pentru ca firmele noastre să nu depindă de decizii politice arbitrare”. Oficialul a mai precizat că autoritățile de la Chișinău sunt în căutare de „soluții alternative” pentru agenții economici.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Zelenski: Rusia se pregătește de o nouă ofensivă de primăvară
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează că Rusia se pregătește pentru o nouă ofensivă de primăvară împotriva Ucrainei. Atacurile ar urma să vizeze regiunile Sumî și Harkov din nord-estul Ucrainei, la granița cu Rusia.
Într-un interviu pentru publicația franceză Le Figaro, președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Rusia se pregătește pentru o nouă ofensivă, iar din acest motiv, președintele rus Vladimir Putin trage de timp în discuțiile privind încetarea focului.
„Trebuie să privim situația cu ochii larg deschiși. Putin pregătește o nouă ofensivă, în special în regiunile Sumî și Harkov”, a spus Zelenski, în interviul publicat miercuri, potrivit The Kyiv Independent.
Zelenski adaugă că Putin a planificat inițial să lanseze această nouă operațiune militară în urmă cu opt luni, dar a fost forțat să o amâne din cauza incursiunii armatei ucrainene în regiunea rusă Kursk.
În august 2024, forțele ucrainene au trecut granița în regiunea Kursk, cucerind inițial aproape 1.300 de kilometri pătrați de teritoriu rusesc.
La începutul lunii martie, trupele ruse, alături de unități nord-coreene, au lansat o contraofensivă și au recucerit mare parte din teritoriul pe care Ucraina spera să îl folosească drept avantaj în eventualele negocieri de pace.
Avertismentul lui Zelenski vine după ce președintele ucrainean a afirmat, pe 15 martie, că forțele Rusiei se adună de-a lungul frontierei de nord-est a Ucrainei.
Vineri, forțele ruse au continuat să atace Ucraina în timpul nopții. Kievul a anunțat că armata rusă a lansat 160 de drone asupra Ucrainei. Atacurile ar fi vizat infrastructura civilă și clădiri administrative în regiuni precum Poltava și Odesa.
De cealaltă parte, ministerul rus al Apărării a acuzat vineri Ucraina că a atacat instalațiile energetice rusești în ultimele 24 de ore, transmite Reuters. Atacurile ar fi venit, spune ministerul, în ciuda moratoriului care interzice atacurile reciproce asupra infrastructurii.
Oficialii de la Moscova au declarat că Ucraina a atacat o stație de contorizare a gazului din regiunea Kursk și unități de energie electrică din Belgorod. De asemenea, Ucraina ar fi încercat să lovească o rafinărie de petrol din regiunea Saratov.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Din aprilie, cetățenii vor putea investi lunar în valori mobiliare de stat
Ministerul Finanțelor a anunțat vineri, 28 martie, că începând din aprilie, va emite lunar valori mobiliare de stat (VMS) pe platforma electronică destinată vânzării acestora direct persoanelor fizice. Până acum, emisiunile de VMS-uri aveau loc trimestrial.
Într-un comunicat de presă din 28 martie, în care a anunțat această schimbare, Ministerul susține că modificarea va oferi cetățenilor care investesc „acces continuu” la oportunitățile de investiții” și „mai multă flexibilitate” în gestionarea resurselor financiare.
Pentru următoarele trei luni, Ministerul Finanțelor a anunțat că au fost programate trei sesiuni de plasare a VMS-urilor pe platforma eVMS.md: 21-30 aprilie, 19-28 mai și 16-25 iunie.
„Toate opțiunile de scadență ale VMS vor fi diversificate. În premieră, se vor introduce obligațiuni de stat cu dobândă fixă pe 3 ani, alături de cele existente cu dobândă fixă pe 2 ani”, spun reprezentanții Ministerului Finanțelor.
Pe 26 martie, Ministerul a anunțat că a efectuat prima plată a cuponului pentru investitorii care au procurat prima emisiune de valori mobiliare de stat prin eVMS.md în septembrie anul trecut. În total, statul a achitat către investitori 2,3 milioane de lei.
Platforma eVMS.md permite cetățenilor moldoveni, care au un cont de plăți deschis la una din băncile din R. Moldova și semnătură electronică, să procure direct valori mobiliare de stat, a fost lansată pe 31 iulie.
La prima emisie de VMS-uri din septembrie 2024, cetățenii au investit circa 78,7 milioane de lei. La cea de-a doua, din decembrie anul trecut, valoarea investițiilor a depășit 150 de milioane de lei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cutremur masiv în Myanmar, resimțit puternic în Thailanda și China. Zeci de persoane dispărute în Bangkok
Un cutremur puternic a lovit Myanmarul. Replicile s-au extins până în Thailanda și sud-vestul Chinei. Potrivit presei, mai multe clădiri s-au prăbușit în Mandalay, al doilea oraș al țării. Zeci de persoane au fost date dispărute în capitala Thailandei, după prăbușirea unei clădiri în construcție.
Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS) a declarat că cutremurul a avut o magnitudine de 7,7 și o adâncime de 10 km. Seismul a fost urmat de o replică puternică, scrie Reuters.
Epicentrul seismului se află la aproximativ 17,2 km de orașul Mandalay, cu o populație de aproximativ 1,5 milioane de locuitori.
Nu există informații imediate din partea autorităților din Myanmar cu privire la pagube.
Myanmar este condus de o juntă militară după o lovitură de stat din 2021, ceea ce îngreunează accesul la informații. Statul controlează aproape toate posturile de radio locale, televiziunea, presa scrisă și online. Utilizarea internetului este limitată.
Cu toate acestea, guvernul controlat de junta militară a declarat stare de urgență în țară și a cerut ajutor internațional pentru gestionarea situației create de urmările cutremurului.
Fotografii transmise de agențiile de știri din Mandalay și alte locuri din țară arată însă numeroase persoane rănite sau aflate sub îngrijirea medicilor din echipele de urgență.
Postările de pe rețelele de socializare din Mandalay, vechea capitală regală a Myanmarului, arată clădiri prăbușite și moloz împrăștiat pe străzile orașului.
Agenția de știri chineză Xinhua a transmis că replici puternice au fost simțite în provincia sud-vestică Yunnan, care se învecinează cu Myanmar, dar nu există informații despre posibile victime.
Clădirile s-au zguduit și în capitala Thailandei, Bangkok, la aproximativ 1.000 km spre sud, iar sute de oameni s-au grăbit să le părăsească, după ce orașul a fost lovit de o replică a cutremurului din Myanmar.
Filmări verificate, publicare pe rețeaua X, arată prăbușirea unui bloc turn în construcție din Bangkok, în timpul cutremurului de astăzi cu magnitudinea de 7,7 la granița dintre Thailanda și Myanmar.
43 de muncitori în construcții sunt dispăruți după ce cutremurul a provocat prăbușirea unei clădiri neterminate de 30 de etaje din Bangkok, spun autoritățile thailandeze.
Cincizeci de persoane se aflau în clădirea de lângă parcul Chatuchak, care se află la sute de kilometri distanță de epicentrul cutremurului din Myanmar.
Șapte au scăpat, în timp ce alți 43 rămân blocați, a declarat Institutul Național de Medicină de Urgență.
Cutremurele sunt relativ mai frecvente în Myanmar, comparativ cu Thailanda.
Între 1930 și 1956, au avut loc șase cutremure puternice cu magnitudinea de 7,0, relatează agenția de știri AFP.
Thailanda nu este o zonă de cutremure și aproape toate seismele care sunt resimțite acolo sunt efecte ale cutremurelor din Myanmar. Deoarece clădirile din Bangkok nu sunt proiectate pentru seisme puternice, daunele structurale ar putea fi semnificative.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guțul, în arest pentru 20 de zile
Bașcana Evghenia Guțul a fost plasată în arest preventiv pentru 20 de zile. Decizia a fost luată pe 28 martie de Judecătoria Ciocana, după o ședință care a durat aproape 9 ore, cu ușile închise. Procurorii care o cercetează pentru gestionarea frauduloasă a fondurilor electorale ceruseră 30 de zile.
La 9:00, Guțul a fost adusă sub escortă din izolatorul Centrului Național Anticorupție (CNA) la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Ședința a avut loc cu ușile închise, pentru a nu prejudicia ancheta în curs de desfășurare. Hotărârea a fost pronunțată la ora 17:45.
Judecătorul Sergiu Ciobanu a admis parțial solicitarea procurorilor, care și-au motivat demersul prin faptul că Guțul ar putea să se eschiveze de la anchetă și să influențeze martorii și probele.
Potrivit procurorului Adrian Scutaru, guvernatoarei i se incriminează că a comis în complicitate patru infracțiuni: finanțarea ilegală a campaniei electorale la funcția de bașcan al Găgăuziei din anul 2023, falsificarea documentelor oficiale, depunerea declarațiilor false și falsificarea rapoartelor privind finanțarea campaniei.
Pe de altă parte, avocatul ei, Sergiu Moraru, spune că astfel de învinuiri pot fi aduse oricărui concurent electoral, deoarece acesta nu știe cine și ce donații face și nu se ocupă de rapoarte. El a anunța că va contesta la Curtea de Apel decizia privind arestul preventiv al clientei sale.
Însăși Guțul pledează nevinovată și consideră că reținerea ei a fost ilegală și abuzivă. Într-o pauză, fiind escortată de ofițerii CNA pe hol, ea le-a spus jurnaliștilor că „dosarul este politic și fabricat”, fără a intra în detalii.
În fața instanței, susținătorii guvernatoarei au protestat împotriva a ceea ce numesc „persecutarea opoziției”, în timp ce câțiva contra-manifestanți strigau: „Hoții, la pușcărie!”.
Printre cei care au venit să o susțină au fost deputații din fostul Partid Șor Reghina Apostolova și Vadim Fotescu, adjunctul ei, Victor Petrov, și lidera Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca.
În aceeași zi, la ora 14:00, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, urma să aibă loc o altă ședință, care a fost însă amânată. Este vorba de un alt dosar penal, în care Evghenia Guțul este deja judecată. Procurorii anticorupție au cerut, la fel, 30 de zile de arest preventiv, motivând că ea ar putea să se eschiveze de la justiție.
Două dosare - unul în cercetare, altul în instanță
Pe 25 martie, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost reținută, pe Aeroportul Internațional Chișinău, de unde intenționa să zboare la Istanbul. Ea a fost dusă în izolatorul Centrului Național Anticorupție (CNA).
Reținerea ei pentru 72 de ore a avut loc într-un dosar instrumentat de Procuratura Chișinău. În această cauză penală, încă în proces de cercetare, Guțul este bănuită că ar fi „instigat și organizat” falsificarea mai multor documente privind donațiile de la persoane fizice și juridice pentru campania sa electorală la alegerile din mai 2023, pentru a camufla transferuri în sumă de 370.000 de lei din „surse interzise”.
CNA a precizat, pe 26 martie, că bașcana este cercetată în dosarul în care este vizată o viceprimară a orașului Orhei, bănuită că, în calitate de trezorier al candidatei Evghenia Guțul, a fost implicată în finanțarea ilegală a campaniei acesteia, de la alegerile din mai 2023 pentru funcția de guvernator al autonomiei găgăuze.
În ziua în care Guțul a fost reținută pe aeroport, ofițerii anticorupție au făcut percheziții la viceprimara de Orhei.
Bașcana consideră că reținerea ei a fost „ilegală și abuzivă”. Joi, 27 martie, ea a transmis scrisori președintelui rus, Vladimir Putin, și președintelui turc, Recep Tayip Erdogan, prin care le-a solicitat intervenția pentru a o elibera din izolatorul CNA.
- Te-ar putea interesa și: Guțul îi roagă pe Putin și Erdogan să o elibereze din izolatorul CNA
Din mai 2024, Evghenia Guțul este judecată într-un alt dosar penal, alături de o fostă colegă din fostul Partid Șor, pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii din partea grupului criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor.
Potrivit acuzării, fiind secretară în Partidul Șor, ea, împreună cu câteva colege, zbura regulat la Moscova pentru a aduce bani cash în Moldova, în sume de până la 8.000 de dolari, care nu trebuie declarați în vamă. Ulterior, acești bani erau utilizați pentru activitatea partidului.
De asemenea, Guțul este acuzată că ar fi fost printre organizatorii și coordonatorii protestelor antiguvernamentale din 2022 și a acceptat cu bună știință finanțarea partidului cu 42,4 milioane de lei.
Guvernatoarea riscă o amendă în mărime de la 57.500 până la 92.500 de lei sau închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de la 2 la 5 ani. Ea pledează nevinovată și spune că este persecutată politic de guvernarea PAS, care neagă acest lucru.
Evghenia Guțul a câștigat alegerile pentru funcția de guvernator al autonomiei găgăuze cu sprijinul oligarhului fugar Ilan Șor. Puterea de la Chișinău a acuzat-o de coruperea alegătorilor, iar CNA a pornit o cauză penală. Din acest motiv, președinta Maia Sandu a refuzat să o confirme, în calitate de bașcan, ca membră din oficiu a Guvernului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
La Chișinău a fost inaugurat monumentul Reginei Maria
Monumentul Reginei Maria a fost inaugurat joi, 27 martie, în scuarul Liceului „Gheorghe Asachi”, care anterior i-a purtat numele în perioada interbelică. Evenimentul a avut loc în contextul împlinirii a 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România.
La ceremonie au participat atât oficiali din R. Moldova, cât și din România, precum și oameni simpli veniți din mai multe raioane.
Statuia, care are o înălțime de peste 6 metri și o reprezintă pe Regina Maria a României în ziua încoronării de la Alba Iulia, a fost realizată în bronz de sculptorul Veaceslav Jiglițchi, în baza unui proiect realizat de arhitectul Mihail Andrieș.
Ținuta artistică a fost supravegheată de o comisie internațională de experți. Postamentul este realizat din piatră de Cosăuți, de către meșterul Marin Lozan. Crearea monumentului a costat circa 60 de mii de euro.
„Majestate, bine ați revenit la Chișinău”, cu acest mesaj a fost dezvelit monumentul de către rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, alături de academicianul Grigore Tinică și doctorul în științe juridice Iulian Rusanovschi, căruia îi aparține inițiativa de inaugurare.
Propunerea a fost lansată încă în 2018, cu prilejul centenarului unirii.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Egipt: Șase morți în naufragiul unui submarin turistic în Marea Roșie
Șase oameni au murit și alți nouă au fost răniți după ce un submarin turistic s-a scufundat în apele din largul stațiunii Hurghada din Egipt, pe coastele Mării Roșii, au relatat presa egipteană și surse din serviciile medicale și de securitate, citate de agențiile de presă internaționale.
Submarinul turistic Sindbad, care avea la bord 45 de persoane, făcea o călătorie în jurul recifelor de corali din Marea Roșie, precizează agenția de presă DPA. 38 de persoane au fost salvate nevătămate.
Mai multe ambulanțe au ajuns la fața locului, iar motivele naufragiului nu au fost deocamdată clarificate. Turiștii de la bordul submarinului scufundat ar fi toți cetățeni ruși, relatează Reuters, care citează Consulatul Rusiei din Hurghada.
Consulul rus, Viktor Voropaev, a declarat pentru TASS că majoritatea pasagerilor au fost salvați și viața lor nu este în pericol.
Potrivit portalului egiptean de știri Al Youm as-Sabia, pe lângă cele șase persoane care au murit în accident, cel puțin alte nouă au primit îngrijiri medicale. Consulatul General al Rusiei nu a comentat încă aceste informații, menționează TASS.
Consulatul General al Rusiei a precizat că accidentul batiscafului de agrement Sindbad a avut loc la o distanță de 1 kilometru de țărm, la ora locală 10:00 (11:00, ora Moscovei, 10:00, ora R. Moldova).
Potrivit datelor preliminare, incidentul a avut loc în timpul unei excursii obișnuite.
Hurghada este o destinație importantă pentru scafandri, amatori de snorkelling și alți turiști atrași de recifurile de corali spectaculoase din Marea Roșie. Mai multe companii oferă tururi cu submarine dotate cu ferestre mari în partea de jos, permițând grupurilor de turiști să admire recifurile și viața marină, navigând de obicei la o adâncime de aproximativ 20 de metri, scrie AP.
- Te-ar putea interesa și: Turism sub sancțiuni. Rușii călătoresc mai ales în Turcia, Thailanda, Abhazia...
În noiembrie, un iaht turistic s-a scufundat în Marea Roșie, după ce autoritățile egiptene au emis avertismente privind condițiile de mare agitată. Cel puțin patru persoane s-au înecat, iar 33 au fost salvate.
Turismul reprezintă un sector important pentru economia egipteană, însă multe companii din acest sector au oprit sau limitat activitățile de călătorie în Marea Roșie din cauza pericolelor generate de conflictele din regiune.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
România prelungește plafonarea prețului la electricitatea livrată Republicii Moldova
Senatul României a adoptat joi, 27 martie, un amendament prin care prelungește plafonarea prețurilor la electricitatea exportată în R. Moldova. Proiectul de lege urmează să fie dezbătut și aprobat în lectură finală de Camera Deputaților.
Potrivit amendamentului adoptat de senatorii români, în situația în care R. Moldova nu va putea să-și asigure necesarul de energie electrică prin producție proprie, producătorii din România vor fi obligați să încheie contracte bilaterale cu furnizorii desemnați de guvernul moldovean, la un preț reglementat, la care se vor adăuga și costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit Agerpres.
Energia electrică vândută în aceste condiții va acoperi exclusiv necesarul de consum al consumatorilor finali din R. Moldova, potrivit proiectului de lege.
În România, plafonarea prețurilor la energia electrică va fi menținută până la 30 iunie 2025, iar la gazele naturale - până la 31 martie 2026.
R. Moldova își asigură peste 50% din consumul intern prin importuri din România, care au devenit principala sursă de compensare a deficitului apărut după ce centrala de la Cuciurgan, de pe malul stâng al Nistrului, a încetat să mai exporte energie electrică.
Acest lucru s-a întâmplat după ce din 1 ianuarie, regiunea transnistreană nu mai primește gaze naturale de la Gazprom, pe ruta din Ucraina, după ce Kievul a refuzat să prelungească acordul de tranzit al gazelor naturale.
Din ianuarie și până în prezent, R. Moldova a procurat energie electrică din România parțial pe baza unor contracte la prețul plafonat de guvernul român (400 roni/MWh). O altă parte a importurilor de electricitate au venit de pe bursa de energie OPCOM, unde tarifele sunt și de trei ori mai mari.
Această situație a dus la majorarea tarifelor la energia electrică, la începutul acestui an. Consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova plătesc în prezent 4,10 lei/kWh, iar cei din nord - 4,68 lei/kWh.
- Vezi și: Compensații la energie electrică pentru toată populația. Premierul Recean, despre sprijinul UE
Cu sprijinul Uniunii Europene, care a oferit guvernului moldovean un pachet de asistență în sumă de 250 de milioane de euro, autoritățile de la Chișinău au anunțat că din luna februarie, primii 110 kWh consumați vor fi facturați la tarifele vechi, de circa 2,3 lei/kWh.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cel puțin 23 de răniți în orașele ucrainene Harkov și Dnipro, după un atac rusesc cu drone
Cel puțin 23 de persoane au fost rănite și numeroase case distruse, în urma unui atac masiv cu drone al Rusiei asupra Ucrainei în noaptea de 26 spre 27 martie. Forțele aeriene ucrainene au spus că au doborât doar 42 dintre cele 86 de drone de luptă rusești detectate.
Alte 26 de drone false, care nu transportau explozibili, s-au prăbușit fără a provoca pagube, a precizat armata ucraineană, adăugând că au fost raportate lovituri în regiunile Harkov, Sumî, Cernihiv și Dnipropetrovsk, scrie dpa.
Totodată, forțele ucrainene nu au reușit să intercepteze o rachetă balistică Iskander-M, lansată de Rusia, potrivit armatei ucrainene. Informația nu a putut fi verificată din surse independente.
Atacurile rusești asupra orașului Harkov au rănit peste 20 de persoane, a anunțat guvernatorul militar Oleh Sinehubov pe Telegram.
Alte trei persoane au fost rănite în orașul Dnipro, iar zece blocuri de locuințe, o școală și zeci de vehicule au fost avariate în atacul nocturn, a transmis guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Serhii Lisak.
Atacurile Rusiei asupra Ucrainei continuă neîntrerupt, după ce Moscova a refuzat să accepte o propunere a SUA de încetare generală a focului pentru 30 de zile, făcută pe 11 martie.
Deși Rusia susține că respectă un armistițiu limitat, propus pe 18 martie, care prevede oprirea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice, atacurile cu drone asupra clădirilor rezidențiale și a altor obiective civile s-au intensificat de atunci.
Vorbind miercuri la Paris, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că, deși acordul dintre Moscova și Kiev privind evitarea loviturilor asupra infrastructurii energetice progresează, mai sunt necesare „clarificări tehnice”, cum ar fi modul de monitorizare a înțelegerii.
Casa Albă a transmis marți, într-o declarație referitoare la discuțiile dintre SUA și Rusia desfășurate în Arabia Saudită, că cele două țări au „convenit să dezvolte măsuri de implementare” a unui acord privind interzicerea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Rusia și Ucraina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Funcționarii moldoveni vor putea fi detașați în instituțiile Uniunii Europene
Funcționarii moldoveni vor putea fi detașați în instituțiile Uniunii Europene, printre care și Comisia Europeană, pentru a acumula experiență și competențe relevante pentru procesul de aderare la blocul comunitar. Un acord în acest sens a fost ratificat joi, 27 martie, de Parlament.
Potrivit Acordului administrativ între guvernul moldovean și Comisia Europeană, funcționarii moldoveni vor putea participa la programele Experți Naționali Detașați (END) și Experți Naționali în Formare Profesională (ENFP), pentru a obține experiență în politicile de lucru și modul de activitate al Comisiei Europene.
Pentru programul ENFP, termenul de detașare este de la trei la cinci luni, iar în cazul END, termenul este de până la doi ani. Republica Moldova va putea detașa funcționari publici care au activat cel puțin un an într-o instituție a statului și care, la revenire, vor urma să contribuie la procesul de integrare a țării în UE.
Funcționarii care vor pleca în UE își vor păstra salariile și alte plăți din R. Moldova, dar vor activa în interesul organismului UE care îi va găzdui. Totodată, ei pot obține diurne pentru călătorie și indemnizații pentru subzistență lunară și pentru concediu anual.
- Te-ar putea interesa și: Funcționarii moldoveni vor putea fi trimiși la stagii în Uniunea Europeană
Tot în ședința de joi, deputații au votat în prima lectură și proiectul de lege privind detașarea experților naționali la instituțiile sau organismele Uniunii Europene, precum și modificarea cadrului normativ conex.
Documentul reglementează detașarea personalului contractual din cadrul instituțiilor sau autorităților publice, sau de la angajatorii din Moldova.
În noiembrie anul trecut, Guvernul a hotărât că peste 1.000 de funcționari publici din 44 de instituții publice din Republica Moldova vor primi sporuri salariale de până la 50% pentru punerea în aplicare a cerințelor de aderare la Uniunea Europeană.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guțul îi roagă pe Putin și Erdogan să o elibereze din izolatorul CNA
Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a transmis scrisori președintelui rus, Vladimir Putin, și președintelui turc, Recep Tayip Erdogan, prin care le-a solicitat intervenția pentru a o elibera din izolatorul Centrului Național Anticorupție (CNA).
Scrisorile au fost publicate pe pagina de Facebook a Evgheniei Guțul de către avocații acesteia. Bașcana se află în izolatorul CNA din 25 martie, fiind bănuită de de gestionarea frauduloasă a fondurilor electorale în alegerile din 2023.
Adresându-se lui Putin, guvernatoarea Găgăuziei a scris că reținerea sa este parte din „campania pentru diminuarea statutului juridic special” al autonomiei găgăuze. Guțul a acuzat oficialii moldoveni de provocarea unui „război civil în regiune” și persecutarea opoziției.
Ea și-a motivat adresarea către Putin prin faptul că Rusia „mereu a fost garantul apărării drepturilor și intereselor poporului găgăuz”.
„Vă rog, ca pe un lider unui stat măreț și apărătorul istoric al drepturilor poporului (găgăuz - n.r.) să utilizați toate mecanismele posibile pentru presiune diplomatică și politică asupra Chișinăului ca să fiu eliberată imediat”, se arată în scrisoarea bașcanei.
Guțul a mai scris că doar „poziția fermă a Rusiei” poate opri „abuzurile” autorităților de la Chișinău. La sfârșitul textului ea a menționat că se află în izolator și că „poporul găgăuz privește cu speranță spre Rusia”.
Peste o oră, pe pagina Evgheniei Guțul a mai fost publicată o scrisoare către președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Ea a repetat parțial conținutul scrisorii către Putin, dar a menționat că 30 de ani în urmă anume Turcia a intermediat semnarea unui acord între „poporul găgăuz și Republica Moldova”.
Guvernatoarea Găgăuziei a menționat că oficialii de la Chișinău persecută pe cei care „sunt pentru prietenia cu Turcia și Rusia”. Bașcana l-a rugat pe Erdogan să condamne public „presiunile politice asupra poporului găgăuz” și să solicite autorităților moldovene să o elibereze. Ea a mai menționat că Găgăuzia mereu a privit Turcia drept „fratele mai mare”.
Gestul lui Guțul a fost criticat de speakerul Igor Grosu, care a spus jurnaliștilor înainte de ședința Parlamentului din 27 martie, că toate procesele, inclusiv cele judiciare „sunt treburi interne ale statului R. Moldova și ale instituțiilor de drept al R. Moldova”.
Autoritățile de la Chișinău au respins însă acuzațiile că dosarul intentat pe numele bașcanei ar fi unul politic. Ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a declarat miercuri, 26 martie, că instituțiile moldovene au procedat conform procedurile legale și a cerut partidelor să nu „politizeze” cazul Evgheniei Guțul.
- Te-ar putea interesa și: De ce a fost reținută bașcana Evghenia Guțul și ce urmează
Ministra a mai spus că autoritățile examinează inclusiv versiunea conform căreia Guțul urma să zboare la Istanbul, inclusiv cu scopul de a părăsi R. Moldova fără a mai reveni.
Avocatul Evgheniei Guțul, Sergiu Moraru, susține că reținerea a fost una „ilegală și abuzivă”. El a mai spus că Guțul avea un bilet de întoarcere pentru 30 martie.
Reținerea lui Guțul, pe larg reflectată în presa controlată de Kremlin, a fost comentată și de către oficialii de la Moscova. Într-o declarație de presă, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a numit cazul „o fărădelege”, în vreme ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat reținerea drept ilegală.
În replică, ministrul moldovean al Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a spus că Rusia încearcă „să apere deschis grupările criminale”.
„Reținerea membrei rețelei criminale Șor, Evghenia Guțul, este în competența procurorilor și instituțiilor moldovenești, care se vor expune pe acest caz”, a afirmat Mihai Popșoi.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul s-a aliniat normelor UE privind „alimentele noi”, cum ar fi produsele pe bază de insecte
Guvernul de la Chișinău s-a aliniat normelor UE pentru introducerea pe piață a „alimentelor noi”. Printre acestea sunt produse obținute prin nanotehnologii și modificare genetică, precum și așa-numitele proteine alternative, carnea artificială, insectele sau produsele pe bază de insecte.
Astfel, în Republica Moldova vor fi autorizate doar „alimentele noi” care se regăsesc în lista celor aprobate deja la nivelul UE, potrivit deciziei guvernului din 26 martie.
Actualul Regulament sanitar al Republicii Moldova a fost rareori ajustat la normele europene și nu a inclus niciun „aliment nou” de la aprobarea sa în 2009.
Lista „alimentelor noi” urmează să fie aprobată printr-un simplu ordin al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), din considerentul că Republica Moldova nu ar dispune de resursele necesare pentru a evalua în mod independent „alimentele noi” și impactul acestora asupra sănătății.
Un alt motiv ar fi că lista UE este modificată frecvent.
Mecanismul aprobării listei de către MAIA a fost agreat, potrivit Ministerului Sănătății, după consultări cu autoritățile sanitare și mediul de afaceri.
- Te-ar putea interesa și: Ne va face oare UE să mâncăm gândaci fără să știm?… și ce spunea Lévi-Strauss despre islam
La nivelul UE, un aliment nou este definit drept hrană ce nu a fost consumată în mod semnificativ înainte de 15 mai 1997, când s-a introdus prima reglementare.
Comisia Europeană spune că alimentele noi - carnea sintetică sau anumite insecte, cum ar fi larva gândacului de bălegar, viermele de făină, lăcusta migratoare și greierele de casă - ar fi sigure pentru consumul uman și că ar aduce beneficii mediului înconjurător și în combaterea schimbărilor climatice.
Autorizarea insectelor ca produse alimentare în UE, în 2021, a stârnit un val de critici, îndeosebi din partea euroscepticilor, însă Comisia Europeană a spus că nimeni nu va fi obligat să mănânce insecte, iar consumatorii vor fi informați în mod transparent despre aceste produse.
Potrivit proiectului deciziei guvernului de la Chișinău, simpla preluare a listei UE de către MAIA va permite introducerea alimentelor noi în Republica Moldova, în mod simplificat, fără să mai fie necesară parcurgerea unor proceduri naționale complexe de autorizare.
„Republica Moldova trebuie să-și alinieze reglementările cu cele ale UE pentru a facilita libera circulație a produselor și a garanta siguranța consumatorilor”, se spune în nota informativă la proiectul de decizie a guvernului.
Noul regulament nu se aplică unor alimente modificate genetic, solvenți, enzime și aditivi alimentari care au fost deja interziși de cadrul normativ intern.
Totodată, Regulamentul definește noțiuni ca „aliment nou”, „nanomaterial fabricat” și „aliment tradițional provenit dintr-o altă țară”.
Alimentele noi (cele din lista aprobată de ministerul Agriculturii) vor putea fi pot fi introduse pe piața internă în baza unei notificări în adresa Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).
Ministerul Agriculturii va fi responsabil de actualizarea listei cu alimente noi, în conformitate cu modificările operate în lista UE.
Supravegherea și controlul alimentelor noi introduse pe piața din R. Moldova va fi realizată de ANSA.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Înaintea unor noi discuții cu europenii, Zelenski le cere partenerilor „reziliență”
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a cerut partenerilor internaționali să fie „cel puțin la fel de rezilienți” ca ucrainenii în fața unor condiții impuse de Rusia pentru a pune în aplicare un acord de încetare a focului în Marea Neagră.
Vorbindu-le jurnaliștilor la Paris, înaintea unei reuniuni a liderilor europeni, pe 27 martie, Zelenski a explicat că a fost de acord cu inițiativa americană de a organiza negocieri de încetare a focului, fără europeni, în Arabia Saudită, pentru că a vrut să asigure reluarea ajutorului militar și schimbul de informații militare din partea SUA.
Casa Albă a declarat că discuțiile de la Riad purtate separat de SUA cu Ucraina și Rusia între 23 și 25 martie au dus la înțelegerea că trebuie oprite loviturile pe Marea Neagră și că trebuie „elaborate măsuri de implementare” a promisiunilor recente ale părților beligerante că vor opri loviturile asupra infrastructurii energetice.
Însă Rusia cere o serie de condiții în schimbul aplicării înțelegerilor, inclusiv relaxarea sancțiunilor occidentale.
„Ei pun condiții legate de sancțiuni în fața părții americane. Dacă America va rămâne fermă, noi rămânem pe pământul nostru și ne apărăm”, a spus Zelenski la Paris, adăugând: „Noi am demonstrat reziliență. Acum este foarte important ca și partenerii noștri să fie cel puțin la fel de rezilienți, deși au mai multe capacități decât noi”.
Întrebat dacă are încredere că SUA vor menține o poziție fermă, președintele ucrainean a spus: „Sper. Dă Doamne să fie așa.”
Condițiile Moscovei pentru un armistițiu în Marea Neagră
Zelenski s-a întâlnit deja la Paris cu Emmanuel Macron. Președintele Franței găzduiește pe 27 martie o reuniune a unei coaliții de țări hotărâte să sprijine mai departe Ucraina, inclusiv în ceea ce privește un armistițiu „just” și durabil cu Rusia.
„Este o fază decisivă pentru a pune capăt acestui război de agresiune”, a declarat Macron într-o conferință comună de presă cu Zelenski, pe 26 martie.
Macron a acuzat Rusia că manifestă „dorință de război” și a insistat că Moscova trebuie să accepte o încetare a focului de 30 de zile „fără condiții prealabile”.
Între timp, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că, în ce privește înțelegerile de până acum mediate de SUA, Washingtonul va evalua condițiile cerute de Moscova.
Pentru încetarea focului pe Marea Neagră, Moscova cere între altele redeschiderea accesului pentru o mare bancă a sa la sistemul internațional SWIFT care i-ar permite Moscovei să-și încaseze banii din exporturi.
„Unele dintre condiții implică sancțiuni care nu sunt ale noastre, aparțin Uniunii Europene”, a declarat Rubio într-o conferință de presă în timpul unei vizite în Jamaica, pe 26 martie.
De la Paris, Macron a subliniat că sancțiunile europene nu vor fi ridicate pentru că este „mult prea devreme” pentru o astfel de măsură.
Cooperare americano-franceză și acordul amânat despre zăcămintele Ucrainei
Secretarul de stat american a luat în discuție subiectul cu ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, pe 26 martie. Rubio a subliniat „determinarea lui Trump de a obține, prin negocieri, o pace durabilă” și a adăugat că SUA vor continua să colaboreze cu Franța în acest sens, a spus purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce.
Ministrul american de Finanțe, Scott Bessent, a declarat într-un interviu pentru Fox News pe 26 martie că Trump „nu ar ezita să înăsprească sancțiunile” împotriva Rusiei, „dacă acest lucru i-ar oferi un avantaj în negocieri”. Decizia de a relaxa sau de a înăspri sancțiunile va depinde de acțiunile conducerii ruse, a mai spus oficialul american.
În ce privește relația cu Ucraina, Bessent a spus că SUA ar putea semna săptămâna viitoare cu aceasta un acord privind accesul american la resursele naturale ucrainene.
Acordul la negocierea căruia Bessent a jucat un rol central urma să fie semnat pe 28 februarie, în timpul vizitei președintelui Ucrainei la Washington, dar ceremonia a fost amânată după disputa tensionată din Biroul Oval între Zelenski, Trump și vicepreședintele american, JD Vance.
După relatările Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
NATO retrage declarația secretarului său general despre moartea unor soldați americani în Lituania
Soarta a patru soldați americani dispăruți în Lituania în timpul unor aplicații militare pe 25 martie rămâne „necunoscută”, a declarat o purtătoare de cuvânt a NATO, retractând spusele anterioare ale secretarului general al Alianței, Mark Rutte, despre faptul că cei patru ar fi murit.
Rutte declarase jurnaliștilor la Varșovia, pe 26 martie, că a primit informații despre „patru soldați americani care au murit într-un incident în Lituania”.
După ce autoritățile lituaniene au contrazis afirmația, purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a scris pe platforma X că operațiunea de căutare a soldaților este în desfășurare.
„Regretăm orice confuzie cauzată de declarațiile făcute azi de Rutte. El făcea referire la informații apărute în presă și nu confirma soarta celor dispăruți, care este în continuare necunoscută”, a scris purtătoarea de cuvânt.
Separat, armata americană a confirmat că vehiculul folosit de cei patru soldați – un M88 Hercules – a fost găsit scufundat în apă, în urma aplicațiilor care au avut loc pe poligonul Pabrade, la doar 10 kilometri de granița cu Republica Belarus.
Anterior, ministra lituaniană a apărării, Dovile Sakaliene, a declarat că nu există „nicio confirmare” privind decesul militarilor. Ea le-a spus jurnaliștilor, chiar pe poligon, că operațiunea de salvare continuă.
„Este o operațiune foarte complexă tehnic. Este în desfășurare o misiune de căutare și salvare. Vreau să subliniez acest lucru. Nu există nicio confirmare”, a declarat Sakaliene.
Forțele Armate Lituaniene au scris, de asemenea, pe X: „În acest moment, nu există nicio dovadă sau informație care să confirme moartea militarilor”.
Comandamentul Armatei SUA pentru Europa și Africa a spus anterior că cei patru soldați desfășurau „antrenamente tactice planificate” când au dispărut.
Într-o declarație din 26 martie, armata lituaniană preciza că dispariția militarilor a fost raportată la ora 16:45, ora locală, pe 25 martie, iar notificarea oficială a ajuns la autoritățile din Vilnius la ora 19:20.
A fost lansată o operațiune de căutare, cu participarea armatei, serviciilor de salvare și pompierilor. Poliția lituaniană a deschis o anchetă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Parlamentul Armeniei a aprobat legea privind începerea procesului de aderare la UE
Parlamentul armean a adoptat miercuri în a doua și ultima lectură legea „privind începerea procesului de aderare a Republicii Armenia la Uniunea Europeană”.
În favoarea legii au votat 64 de deputați, iar șapte - împotrivă. Deputații din Alianța Armeniei, partid de opoziție, al cărui lider este fostul președinte Robert Kocearian, nu au participat la vot.
În document se arată că Armenia „anunță începutul aderării” la UE, exprimând voința poporului său și urmărind ca țara să devină „sigură, protejată, dezvoltată și prosperă”.
Ministrul adjunct de externe de la Erevan, Paruir Hovhannisian, a subliniat că adoptarea legii nu reprezintă o cerere de aderare la UE, ci reflectă dorința cetățenilor armeni „de a aduce parteneriatul cu Uniunea Europeană la un nou nivel”.
Proiectul de lege adoptat la 26 martie a fost propus de „Platforma forțelor democratice”, formațiune extraparlamentară, care în toamna anului 2024 a colectat și a depus la Comisia Electorală Centrală peste 60 de mii de semnături în sprijinul organizării unui referendum privind integrarea europeană a țării.
Premierul armean Nikol Pașinian a declarat, de asemenea, că cererea Armeniei de aderare la UE, în conformitate cu Constituția, ar trebui să fie aprobată în cadrul unui referendum, după consultări cu UE.
- Te-ar putea interesa și: Armenia se pregătește să lanseze procesul de aderare la Uniunea Europeană
Moscova percepe negativ dorința Armeniei de a adera la UE. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat în ianuarie că Armenia este deja membră a Uniunii economice eurasiatice, iar „a fi membru a două organizații diferite, ipotetic vorbind, este imposibil”.
În septembrie 2024, Armenia și UE au început oficial negocierile pentru liberalizarea regimului de vize. Vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, în timpul unei vizite la Erevan, a numit începutul dialogului privind abolirea regimului de vize „un eveniment istoric”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Susținătorii lui Guțul au protestat la Comrat și au cerut eliberarea bașcanei
Mai mulți susținători ai bașcanei Evghenia Guțul s-au adunat miercuri, 26 martie, la Comrat, pentru a protesta față de reținerea guvernatoarei și a cere eliberarea acesteia. Reținerea lui Guțul a fost condamnată și de Adunarea Populară a Găgăuziei, întrunită într-o ședință specială.
Bașcana autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul, a fost reținută de ofițerii anticorupție pentru 72 de ore pe Aeroportul Chișinău, în seara zilei de marți, 25 martie, în timp ce încerca să părăsească R. Moldova. Subiectul arestării bașcanei autonomiei găgăuze este pe larg reflectat în presa controlată de Kremlin, unde apare pe prima pagină.
Pe marginea acestuia, s-a expus inclusiv purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că Moscova este „îngrijorată” de această decizie și o condamnă.
„Condamnăm astfel de acțiuni și credem că Chișinăul ar trebui să renunțe la astfel de metode și să ofere libertate de acțiune tuturor forțelor politice din țară”, a spus Peskov.
În replică, șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi, a acuzat că Rusia „s-a apucat să apere deschis grupările criminale din R. Moldova” și că Moscova „nu este în măsură să ofere lecții de democrație”.
„Reținerea membrei rețelei criminale Șor, Evghenia Guțul, este în competența procurorilor și instituțiile moldovenești se vor expune pe acst caz”, a spus ministrul moldovean al Afacerilor Externe, Mihai Popșoi.
Comratul condamnă reținerea și cere eliberarea bașcanei
La Comrat, câțiva zeci de protestatari au scandat lozinci contra guvernării de la Chișinău și spun că reținerea lui Guțul ar fi „orchestrată politic”. Reținerea lui Guțul a fost criticată și de Partidul Socialiștilor care a emis un comunicat de presă în care spune că „protestează ferm față de arestarea ilegală a bașcanei Găgăuziei”.
Miercuri, la Comrat s-a desfășurat și sesiunea extraordinară a Adunării Populare a Găgăuziei, convocată de speakerul Dmitri Constantinov. Oficialul a acuzat Chișinăul de reținerea lui Guțul și a spus că actuala situație este „un nou pas de presiune asupra Găgăuziei” prin care s-ar încerca „să umilească și să discrediteze statutul de bașcan”.
Deputații Adunării Populare au adoptat, în unanimitate, în cadrul ședinței speciale o declarație inițiată de Comitetul Executiv, prin care condamnă reținerea lui Guțul și se adresează „autorităților centrale și partenerilor externi”. Parlamentarii locali din Găgăuzia au cerut și „eliberarea imediată” a bașcanei.
Într-o declarație pentru Europa Liberă, PAS a spus că nu comentează dosarele trimise în judecată de procurori „a căror competență este să prezinte probe și să argumenteze învinuirea”. Nici Guvernul, nici Președinția moldvoeană nu au făcut comentarii cu privire la acest subiect.
Jurnaliștii de la portalul nokta.md din autonomia găgăuză scriu că pregătirile pentru protestul de miercuri, 26 martie, au început la scurt timp după anunțul reținerii bașcanei Evghenia Guțul și au fost coordonate de adjuncții acesteia. Unul dintre ei, Ilia Uzun, a cerut comunității internaționale și președinților rus, Vladimir Putin, și american Donald Trump să intervină pentru a „pune presiune” asupra președintei Maia Sandu și a partidului de guvernare PAS.
Între timp, la Comrat au loc noi percheziții, la Centrul multifuncțional, desfășurate de Serviciul de Protecție Internă și Anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne. Portalul Newsmaker a scris că acestea au loc într-un dosar de trafic de influență și fals în acte.
De ce a fost reținută Evghenia Guțul?
CNA a precizat, miercuri, că Evghenia Guțul a fost reținută pentru 72 de ore într-un dosar privind gestionarea frauduloasă a fondurilor electorale, finanțare ilegală și fals în declarații.
Ministra moldoveană de Interne, Daniela Misail-Nichitin, a spus jurnaliștilor de la Chișinău că Guțul a fost reținută de polițiștii de frontieră, deoarece pe numele ei exista consemn.
Evghenia Guțul este bănuită că ar fi „instigat și organizat” falsificarea mai multor documente privind donațiile electorale pentru ultimele alegeri la funcția de bașcan al autonomiei găgăuze.
- Te-ar putea interesa și: Bașcana autonomiei găgăuze, reținută de ofițerii CNA pe Aeroportul Chișinău
Guțul a câștigat scrutinul din mai 2023 cu sprijinul forțelor aliate oligarhului fugar Ilan Șor. Exponenți ai puterii de la Chișinău au acuzat-o însă de coruperea alegătorilor, iar CNA a pornit o cauză penală. Din aceste motive, președinta Maia Sandu a refuzat să o confirme pe Guțul, în calitate de bașcan, ca membru din oficiu al guvernului.
CNA a precizat că bașcana este cercetată în același dosar în care un viceprimar de la Orhei este bănuit că, în calitate de trezorier al unui concurent electoral, ar fi fost implicat în finanțarea ilegală a campaniei acestuia pentru alegerea bașcanului la scrutinul din 2023. Pe 25 martie, anchetatorii anticorupție au făcut percheziții la viceprimarul din Orhei.
Potrivit datelor urmăririi penale, Evghenia Guțul „ar fi instigat și organizat, prin intermediul trezorierului, falsificarea mai multor documente” privind donațiile în numerar pentru concurentul electoral. Astfel, „contul bancar al concurentului electoral a fost suplinit cu mijloace financiare din surse interzise de lege în sumă de 370 000 de lei”, se arată în comunicatul CNA.
Pentru asemenea infracțiuni, dacă va fi găsită vinovată, Guțul riscă 7 ani de închisoare. Însăși Evghenia Guțul respinge acuzațiile și spune că dosarul său este unul motivat politic.
Evghenia Guțul se află acum în custodia CNA, iar procurorii spun că vor cere instanței de judecată să aplice măsura de arest preventiv.
Într-un alt dosar, Evghenia Guțul este acuzată de implicare în finanțarea ilegală a fostului partid Șor, declarat neconstituțional în iunie 2023. Guțul a fost secretară a partidului „Șor”, în perioada 2019-2022.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
