Germania este pregătită pentru instalarea unui guvern stabil, format din partidele conservatoare, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială – bavareză (CSU), cît şi din Partidul Social-Democrat (SPD).
Preşedintele Frank-Walter Steinmeier a şi desemnat-o oficial pe Angela Merkel pentru funcţia de şefă a viitorului cabinet. Desemnarea este o formalitate prevăzută în Constituţie, ultimul cuvînt îl are însă Bundestag-ul care urmează s-o voteze şi să confirme astfel propunerea prezidenţială.
După aproape cinci luni de la alegerile generale, duminică s-au pronunţat şi social-democraţii pentru reeditarea unei mari coaliţii. Într-un referendum intern de partid s-au pronunţat 239.000 de membri ai Partidului Social-Democrat pentru o mare coaliţie. 123.329 au votat cu „nu“. Asta corespunde unui procentaj de 66,02 la sută din voturi. La referendumul intern de partid au participat circa 378.000 persoane, din aproximativ 460.000 cu drept de vot.
Prin această decizie clară, social-democraţii pot să se alăture unei mari coaliţii. Liderii de partid au salutat rezultatul obţinut, deşi pînă în ultima clipă existau temeri că baza s-ar putea opune.
Olaf Scholz, preşedintele interimar al social-democraţilor, viitor ministru al finanţelor şi vicecancelar a spus în faţa presei că rezultatul „dă partidului forţa necesară pentru un nou început”, confirmat de votul obţinut.
Vicepreşedintele grupului parlamentar social-democrat, Hubertus Heil, a declarat satisfăcut că SPD-ul va prelua acum responsabilităţile de partid guvernamental.
Cancelara Angela Merkel i-a felicitat pe viitorii parteneri de coaliţie. „Mă bucur“, a spus ea într-un mesaj răspîndit pe Twitter, „că pentru binele ţării noastre vom continua să colaborăm.“
Merkel a mai anunţat că doreşte cît mai repede să-şi înceapă activitatea în noul guvern. Oamenii aşteaptă un guvern capabil să acţioneze, a spus ea, luni, la Berlin, înaintea unei şedinţe a conducerii Uniunii Creştin-Democrate. Ceea ce s-a stabilit în acordul cu partenerii de coaliţie, a mai spus Merkel, acum va trebui pus în practică. În Europa e nevoie de vocea puternică a Germaniei, mai ales cînd e vorba despre politica din domeniul comerţului, a explicat cancelara.
Rezultatul referendumului de ieri nu a fost primit de toată lumea cu acelaşi entuziasm. Liderul tineretului social-democrat, Kevin Kühnert, care s-a opus cu vehemenţă reeditării coaliţiei şi-a exprimat dezamăgirea. Kühnert este de părere că participarea social-democraţilor la o mare coaliţie produce o erodare doctrinară a partidului. El a anunţat că va continua campania în favoarea reînnoirii culturii politice şi a partidului, afirmînd:
„Sentimentul care mă domină astăzi pe mine şi pe mulţi tineri social-democraţi este dezamăgirea. Dar a fost un vot democratic şi, bineînţeles, că acceptăm acest rezultat. […] Vom încerca să facem din el şi ceva util, în favoarea noastră.”
Nu numai liderul tineretului s-a opus participării la guvernare, ci şi alţi social-democraţi influenţi, ca de pildă deputata Hilde Matthei, preşedinta „Forumului Stînga Democratică 21“:
„Faptul că o treime din partid a votat cu ‘nu’ este pentru mine un semnal foarte important înspre direcţia începerii unui proces de reînnoire”.
Matthei a anunţat că va vota în Bundestag împotriva instalării noului guvern. Ca şi ea vor vota şi alţi social-democraţi.
Împotriva coaliţiei vor vota şi deputaţii mişcării autoritar-naţionaliste, Alternativa pentru Germania (AfD).
Mai toţi observatorii sînt de părere că voturile contestatarilor reprezintă o minoritate, iar majoritatea parlamentară va confirma atît guvernul, cît şi pe Angela Merkel în funcţia de cancelară. Votul în Bundestag este programat pentru data de 14 martie.
Viitorul ministru al sănătăţii, conservatorul Jens Spahn, a declarat că el aşteaptă din partea coaliţiei „un nou stil de guvernare“. Cele trei partide aliate, a spus el într-un interviu, trebuie să explice populaţiei politica lor şi, în acelaşi timp, să insiste asupra diferenţelor existente între ele.
Actuala alianţă, va fi cea de-a 4-a mare coaliţie din istoria Republicii Federale. Prima a existat sub cancelarul Kurt-Georg Kiesinger, între anii 1966 şi 1969. Celelalte două sub Angela Merkel, între anii 2005 şi 2009 şi, din nou, între 2013 şi 2017.
În următoarele zile partidele vor da publicităţii lista miniştrilor din viitorul cabinet. Cîteva nume sînt deja cunoscute, însă nu şi lista integrală, care va trebui confirmată oficial.
