Linkuri accesibilitate

Pregătiri de „alegeri” cu final previzibil, în stânga Nistrului


În regiunea separatistă transnistreană este în toi campania electorală pentru așa-numitele alegeri a liderului regiunii, funcție care este deținută în prezent de Vadim Krasnoselski și care își dorește un nou mandat pentru următorii cinci ani. Scrutinul este programat pentru 12 decembrie.

Într-un climat de reprimare totală a tuturor vocilor critice și a oricăror manifestări de nemulțumire din societate, campania electorală pare mai degrabă o piesă cu final cunoscut din start de toată lumea. Toată presa din regiune consacră spații ample activităților și declarațiilor de zi cu zi ale liderului regiunii, fără să acorde vreo atenție celorlalți concurenți.

În acest moment există formal patru concurenți pentru funcția de așa-numit președinte al Transnistriei, iar un al cincilea candidat, liderul comuniștilor din regiune Oleg Horjan, care este de trei ani în închisoare pentru organizarea unui protest pașnic, vrea și el să depună dosarul la Comisia electorală pentru a concura. El consideră că detenția sa este ilegală și decizia unei instanțe din regiune, nerecunoscute internațional, nu-i poate limita dreptul de a candida în alegeri.

Concurenții trebuie să prezinte până pe 11 noiembrie la Comisia electorală din regiune liste cu între 8 mii și 12 mii de semnături, iar după examinarea acestora comisia va decide dacă îi va înregistra sau nu în cursa electorală.

Resursa administrativă pentru Krasnoselski

Vadim Krasnoselski este al treilea așa-zis „președinte” al regiunii separatiste. Primii 20 de ani de la proclamarea secesiunii de Chişinău poziția a fost ocupată de Igor Smirnov, care în 2011 a fost înlocuit, pentru cinci ani, de Evgheni Șevciuk.

Șevciuk însă a intrat în confruntare cu patronii săi din holdingul Sheriff și, în 2016, a pierdut așa-zisele alegeri în fața lui Vadim Krasnoselski, ulterior fiind nevoit să fugă noaptea cu barca din regiune pentru a scăpa de închisoare.

Vadim Krasnoselski este reprezentant al Partidului Obnovlenie, care controlează puterea executivă și legislativă din regiunea separatistă și care este emanația politică a holdingului monopolist Sheriff, considerat a fi „stăpânul de facto” al regiunii, holding cu afaceri în practic toate domeniile economiei. Niciun reprezentant al opoziției nu a intrat în Legislativul „ales” la sfârșitul anului trecut. Liderii opoziției și vocile critice din societatea civilă sunt persecutați penal și administrativ, unii au fost închiși, iar alții rămân și acum în închisoare. Aceste practici au fost condamnate inclusiv la nivel internațional.

În consecință, Vadim Krasnoselski este susținut de întreaga mașinărie administrativă de la Tiraspol, de structurile de forță și de sistemul judecătoresc. În regiune avansează în ritmuri sporite proiectele de amenajare a orașelor și obiectelor de infrastructură, sunt pavate trotuarele și piețele și sunt date în exploatare festiv parcuri și „havuzuri muzicale”.

Vadim Krasnoselski la parada militară de la Tiraspol
Vadim Krasnoselski la parada militară de la Tiraspol

Krasnoselski nu a făcut public un program concret cu care ar candida pentru cel de al doilea mandat, dar din declarațiile sale este clar ca scopul său este menținerea stării de lucruri actuale din regiune, protejând monopolul Sheriff-ului și declarând dorința de a se apropia politic și mai mult de Rusia, dar în același timp de a continua comerțul cu Uniunea Europeană, direcție în care regiunea transnistreană exportă în jur de 70% din produsele sale.

Alți concurenți, cu funcții „decorative”

Al doilea concurent care și-a declarat înscrierea în cursă este politologul Anatolie Dirun, directorul Școlii de Studii Politice de la Tiraspol. Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că în trecut Dirun a oferit consultanță politică Partidului Obnovlenie.

Anatoli Dirun
Anatoli Dirun

Anatoli Dirun pune accent pe necesitatea demonopolizării regiunii, susținând că afacerile se pot dezvolta sănătos doar atunci când există concurență economică.

Au fost și voci care afirmau că candidatura lui Anatoli Dirun este un proiect electoral aprobat chiar de actuala administrație transnistreană pentru a crea iluzia existenței unei alternative și a unei concurențe reale pentru aceste alegeri. Dirun a dezmințit însă aceste rumori.

Al treilea concurent este inginerul Nikolai Malîșev, reprezentantul comitetului locativ al blocului 189 din Tiraspol din strada Kutuzov. În videoul de lansare în campanie acesta afirmă că a fost înaintat de locuitorii cartierului Oktiabski, unde se află blocul respectiv.

În videourile sale plasate pe rețelele de socializare, Nikolai Malîșev îi îndeamnă pe locuitorii regiunii să-i transfere bani pentru a putea organiza campania electorală.

Al patrulea candidat este Serghei Pânzari, un locuitor al orașului Hârtop din raionul Grigoriopol – o persoană necunoscută publicului larg. În dosarul depus la autoritatea electorală se spune că acesta este ales local în consiliul orășenesc Grigoriopol.

Liderul comuniștilor din regiune, Oleg Horjan, care de trei ani este în închisoare, fiind condamnat la 4 ani și 5 luni de detenție după organizarea unui protest pașnic la Tiraspol, a declarat și el ca va participa la alegeri. Chiar dacă legislația din regiune interzice persoanelor condamnate să candideze, Horjan susține că decizia instanței de la Tiraspol este una ilegală și în consecință dreptul său de a concura pentru o funcție publică nu poate fi limitat.

Adepții lui Horjan susțin că pachetul de documente „a fost furat” de reprezentanții puterii...

Adepții săi susțin, pe rețelele de socializare, că Oleg Horjan a fost înaintat de câteva organizații obștești și de Partidul comuniștilor. Încă pe 13 septembrie Horjan a trimis la Comisia electorală de la Tiraspol pachetul de documente pentru înregistrarea în calitate de candidat, dar după o lună autoritatea electorală declara că nu a primit nicio cerere de la el. Adepții lui Horjan susțin că pachetul de documente „a fost furat” de reprezentanții puterii. Iar pe 11 octombrie Horjan a mai trimis o dată pachetul de documente pentru înregistrare în cursă.

Însă autoritatea electorală susține că legislația nu permite unei persoane deținute în închisoare să candideze.

Pe 15 octombrie Nadejda Bondarenko, o membră activă a Partidului Comuniștilor, a ieșit la un pichet singular cu o pancartă în susținerea candidaturii lui Oleg Horjan.

Elena Bondarenko, președinte interimar al Partidului Comunist din regiunea transnistreană, cere la Tiraspol înregistrarea în campania electorală prezidențială a președintelui partidului, Oleg Horjan
Elena Bondarenko, președinte interimar al Partidului Comunist din regiunea transnistreană, cere la Tiraspol înregistrarea în campania electorală prezidențială a președintelui partidului, Oleg Horjan

Într-o declarație publicată pe Facebook, Horjan a spus că va candida pentru că nu ar exista o decizie legală a unei instanțe de judecată care să-l condamne la închisoare, ceea ce înseamnă că drepturile sale cetățenești nu sunt limitate. Horjan a punctat și principalele sale teze electorale: „Vom elibera Transnistria de această tumoare canceroasă (de holdingul Sheriff – n.red.). Vom curăța puterea de pionii Sheriff-ului. Îi vom elibera din închisori și lagăre pe toți cetățenii care sunt ținuți acolo ilegal. Vom permite businessului să lucreze și să se dezvolte normal. Vom transforma Transnistria într-o republică modernă, civilizată și de drept”, se spune în postarea de pe rețelele de socializare.

„Alegeri” fără prag electoral

Legislativul de la Tiraspol a anulat, acum câțiva ani, pragul electoral pentru alegeri, după ce prezența la urne a scăzut constant și a înregistrat minime istorice. Astfel, pentru a nu risca pe viitor ca alegerile să fie invalidate din lipsă de votanți, pragul a fost anulat și orice scrutin este considerat valabil oricât de slabă ar fi prezența la urne. În stânga Nistrului vor fi deschise, pe 21 decembrie, 257 de secții de votare.

Enclava separatistă din stânga Nistrului și-a proclamat independența pe 2 septembrie 1990 și până acum nu a fost recunoscută de niciun stat, nici măcar de Rusia, care are în continuare trupe pe acest teritoriu, un depozit cu 20.000 de tone de armament învechit, investiții în domenii strategice și oameni fideli care controlează puterea. Exodul masiv al oamenilor apți de muncă a dus la îmbătrânirea regiunii, dar și la pauperizarea populației rămase.

Cu un deficit bugetar anual de peste 50 la sută, regiunea supraviețuiește din comerțul cu UE, posibil doar prin intermediul Chişinăului, dar și din contul faptul că nu plătește pentru gazele rusești consumate. Datoria la gaze, care a depășit 7 miliarde de dolari, este pusă pe seama Republicii Moldova.

Previous Next

XS
SM
MD
LG