Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Din sumarul ediţiei:
Scumpiri de carburanți pe ambele maluri ale Nistrului. Incertitudini legate de noile tarife la gaze, în condițiile în care Rusia reduce cantitățile livrate Republicii Moldova, iar centrala termoelectrică de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană, proprietate a Federaţiei Ruse, anunță reducerea volumelor de curent electric furnizat malului drept al Republicii Moldova. Avocatul de la Tiraspol, Stepan Popovski, câștigă un nou proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Și, nici după 15 ani nu se știe cine a comandat asasinarea jurnalistei ruse Anna Politkovskaia, un critic vocal a lui Vladimir Putin.
***
Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.
Republica Moldova primește un volum de gaze cu 35% mai mic decât cel necesar. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a declarat că Republica Moldova nu riscă să rămână fără gaze - contractul expirat cu Gazprom a fost prelungit cu o lună și se poartă negocieri pentru semnarea unui nou contract de livrare. Experții estimează însă că prețul de livrare al gazelor va crește substanțial, având în vedere și scumpirile operate de Gazprom pentru consumatorii europeni.
Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană, proprietate a concernului rus RAO ES, care asigură peste 80 la sută din consumul de curent al malului drept al Republicii Moldova, a anunțat că de luni, 11 octombrie, ar putea reduce cantitățile de curent livrate. Publicația Mold-Street scrie că centrala de la Cuciurgan ar fi trecut deja la folosirea cărbunelui la o parte din instalațiile care generează electricitate, pentru a evita oprirea acestora. Centrala și-a făcut rezerve de cărbune din timp, cel mai probabil fiind avertizată de Moscova, notează portalul. Experții de la Chişinău susțin că aceste evoluții în domeniul energetic constituie presiuni ale Moscovei asupra noii puteri pro-occidentale din Republica Moldova.
Șeful administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a trimis o scrisoare președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, cu „un apel pentru dialog și intensificarea negocierilor cu conținut practic”, se arată într-un reportaj al postului oficial de televiziune de la Tiraspol „Pervîi Pridnestrovski”, citat de IPN. Krasnoselski a făcut această declarație în timpul întrevederii cu Robin Dannigan, asistenta adjunctă a secretarului de stat american pentru Europa Centrală și de Est, care a vizitat săptămâna trecută Republica Moldova. Scrisori cu un conținut similar au fost trimise și la nivel de șefi de legislativ și executiv. Sorina Ștefârță, purtătoarea de cuvânt a președintei Maia Sandu, a spus că „scrisoarea se examinează și răspunsul va fi făcut public”.
Suedia sprijină efortul european al Chişinăului atât pe segment bilateral, cât și în cadrul Uniunii Europene, a afirmat președinta în exercițiu a OSCE, ministra afacerilor externe a Suediei, Ann Linde, după vizita de săptămâna trecută în Republica Moldova. În ceea ce privește dialogul pentru reglementarea transnistreană, Ann Linde a vorbit despre necesitatea continuării măsurilor de încredere și implementării complete a pachetului Berlin Plus: „Susțin părțile în dialogul pentru a avansa în privința unei reglementări comprehensibile și durabile, de natură să întărească independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu un statut special pentru Transnistria.”
La o conferință de presă comună, ministrul de externe Nicu Popescu, a revenit și asupra cererii de retragere a trupelor ruse din Republica Moldova: „Noi vedem reglementarea problemei transnistrene în baza integrității teritoriale a Republicii Moldova, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în regiunea transnistreană, cu retragerea trupelor străine aflate pe teritoriul Republicii Moldova și distrugerea munițiilor actualmente stocate în această regiune, care constituie un risc major pentru populația din această regiune.”
La Chişinău s-a aflat săptămâna trecută și Robin Dunnigan, asistenta adjunctă pentru Europa Centrală și de Est a secretarului de stat american, care s-a întâlnit cu președinta Maia Sandu, cu premierul Natalia Gavrilița, și cu viceprim-ministrul pentru reintegrare, Vladislav Kulminski.
Joi, Vladislav Kulminski a mers la Moscova, împreună cu reprezentanți ai Ministerului de Externe și ai Președinției de la Chişinău. La Moscova, delegația a discutat despre reglementarea transnistreană și componenta energetică – noul contract pentru livrarea gazelor și prețul acestora. Comunicatele oficiale nu au oferit informații despre conținutul discuțiilor purtate la Moscova, inclusiv cu șeful adjunct al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak. Cu o zi înainte, miercuri, cu Kozak s-a întâlnit și fostul președinte Igor Dodon, care a anunțat că a discutat cu oficialul rus „subiecte de interes reciproc”.
Statisticile îmbolnăvirilor de Covid 19 bat noi recorduri negative, iar specialiștii avertizează asupra agravării situației din cauza variantei Delta, mai contagioasă, mai ales în țările cu rate scăzute de vaccinare. În Ucraina a fost înregistrată o cifră record pentru ultimele șase luni – 16 mii de îmbolnăviri pe zi, dintre care 97 la sută sunt persoane nevaccinate. Rusia a înregistrat sâmbătă un număr record de decese provocate de COVID-19 într-o singură zi, anume 968, decesele zilnice depășind pragul de 900 pentru a patra zi consecutivă. Autoritățile sanitare din România au raportat vineri 385 de decese provocate de COVID-19, un nou record de la începutul pandemiei, făcând medicii să solicite un nou „lockdown”. În România nu mai există paturi libere la terapia intensivă. Sentimentul anti-vaccin este răspândit în toate aceste țări, în special în zonele rurale, alimentat atât de teoriile conspiraționiste de pe rețelele de socializare, cât și de lipsa de încredere în autorități. Și în Republica Moldova situația se înrăutățește constant în ultima perioadă – numărul de noi îmbolnăviri a ajuns și la aproape 1800 pe zi săptămâna trecută, iar rata de vaccinare este în jur de 30 la sută. Regiunea transnistreană este zona cu cea mai mare incidență, după Chişinău, acolo fiind înregistrate un sfert din numărul total de îmbolnăviri pe țară. Procentul de populație vaccinată în stânga Nistrului este de doar 22 la sută.
Doi jurnaliști au primit în acest an Premiul Nobel pentru Pace – redactorul-șef al ziarului rusesc Novaia Gazeta, Dmitri Muratov, și jurnalista din Filipine, Maria Ressa, „pentru eforturile lor de a apăra libertatea de exprimare”.
Muratov este unul dintre fondatorii cotidianului Novaia Gazeta (în 1993) și a fost redactor-șef timp de 24 de ani. Comitetul Nobel a declarat că Novaia Gazeta, pe care a numit-o „cel mai independent ziar din Rusia de astăzi”, a apărat libertatea de exprimare în Rusia „în condiții din ce în ce mai dificile”. Comitetul de la Oslo a salutat „atitudinea critică a ziarului față de putere” și „jurnalismul bazat pe fapte, ca și integritatea profesională”, în pofida presiunilor și amenințărilor constante la care este supusă activitatea presei în Rusia. Cel puțin șase jurnaliști de la Novaia Gazeta și-au pierdut viața de la fondarea publicației, inclusiv Anna Politkovskaia, a cărei asasinare nu a fost elucidată în Rusia. Redactorul-șef al Novaia Gazeta, Dmitri Muratov: „Mulți dintre cei care stau în spatele represiunilor asupra jurnalisticii din Rusia spun că au un aliat puternic – structurile de forță și puterea. Dar dacă este așa și de 15 ani nu sunt în stare să spune cine a comandat asasinarea Annei Politkovskaia, însemnă că știu, dar nu vor să spună, nu-i așa?”
Cea de-a 15-a aniversare a asasinării Annei Politkovskaia a fost marcată pe 7 octombrie, iar Statele Unite și Uniunea Europeană și-au reînnoit apelurile ca toți cei responsabili să fie aduși în fața justiției.
În Cehia, alegerile parlamentare au fost câștigate de o coaliție de centru-dreapta pro-europeană, învingând la scor foarte strâns mișcarea de guvernare ANO, a premierului Andrej Babiš. În săptămâna dinaintea alegerilor, investigația jurnalistică Pandora Papers a dezvăluit o posibilă spălare de bani prin firme off-shore de către premierul Babiš. Alegerile au exclus din viața parlamentară, pentru prima dată de la căderea comunismului, Partidul Comunist nereformat ceh, care nu a mai intrat în Parlament. În Legislativ va fi prezentă însă formațiunea SPD, un partid xenofob și eurosceptic, care a obținut aproape 10% din voturi.
***
Vineri, în Republica Moldova motorina a ajuns să coste aproape 18 lei, iar benzina cu cifra octanică 95 a depășit 21 de lei. Gazul lichefiat se vinde cu aproape 13 lei.
Carburanții s-au scumpit și în regiunea transnistreană.
Miercuri dimineața locuitorii regiunii transnistrene au văzut afișate la benzinării prețuri majorate, fără să fi fost anunțați anterior. Scumpirea a fost una semnificativă – un litru de benzină a crescut în preț cu o rublă transnistreană, ajungând la 18 ruble, iar un litru de motorină s-a scumpit cu o rublă și cinzeci de kopeici, și costă acum 15,5 ruble.
Monopolist pe piața de carburanți este holdingul Sheriff, anume acesta este cel care stabilește prețurile în regiune.
Ce putem face? Doar să plecăm
Corespondenții noștri în stânga Nistrului au stat de vorbă cu oamenii întâlniți pe stradă la Tiraspol și Bender, întrebându-i ce cred despre aceste scumpiri:
Vox:
- Se scumpește totul, peste tot. Și la noi se va scumpi. Ce putem face? Doar să plecăm. Dar deocamdată suntem aici, pentru că sunt copiii mici. Vor crește un pic și probabil că vom pleca și noi.
- Eu cred că dacă combustibilul s-a scumpit, înseamnă că se vor scumpi și toate celelalte, în continuare - și produsele alimentare, și toate celelalte. Anul acesta recolta de grâu a fost una bună, sper ca măcar pâinea să nu se scumpească.
- Putin a redus prețurile la gaze la jumătate, înseamnă că și de data aceasta vor rezolva cumva. Vor discuta și totul va fi bine.
Tighina a marcat ziua orașului
- Dacă priviți știrile sau urmăriți noutățile despre majorarea prețurilor la resursele energetice, atunci veți vedea că petrolul costă deja 82 de ruble, de aici vin și scumpirile. Iar în Rusia acum prețurile carburanților vor crește cu vreo 7 la sută, iar noi primim de acolo gazele. Și evident că ei nu vor lucra în pierdere, așa că se va scumpi totul și la noi.
- Ca de obicei, tot greul acestor scumpiri este pus pe umerii oamenilor de rând. Nu vom fugi nicăieri de asta. Și pe viitor dacă vom avea probleme cu prețurile sau guvernul va decide să intervină în vreun fel, totul va fi din contul oamenilor. Trebuie să fie pregătiți de asta.
- Nimic nou, încă o scumpire. Trebuie să ne obișnuim cu asta. Dacă s-ar fi ieftinit ne-am fi mirat. Ne-au învățat cu faptul că totul se scumpește, așa că nu ne miră nimic.
- Totul se va scumpi în continuare și sunt tare supărată din cauza asta. Nu doar combustibilul, ci și toate celelalte. Ce să facă oamenii? Nu știu! Să strige, să iasă la mitinguri și să vorbească despre asta. Nici nu știu ce să zic. Situația la noi e foarte, foarte proastă.
***
O bâtă de șantaj economic care se transformă în șantaj politic
Centrala electrică de la Cuciurgan a anunțat printr-o scrisoare că începând de luni, 11 octombrie, ar putea reduce livrările de energie electrică, după ce furnizorul rus de gaze Gazprom a redus cantitățile livrate Republicii Moldova.
Scrisoarea a fost făcută publică de fostul vicepreședinte al Parlamentului, Alexandru Slusari, care admite că acțiunile întreprinderii din stânga Nistrului ar putea reprezenta o formă de presiune pe demnitarii de la Chișinău care au negociat săptămâna trecută în Rusia noul preț la gaze.
Centrala de la Cuciurgan se află pe teritoriul controlat de administrația de la Tiraspol și aparține concernului rus RAO ES. Malul drept al Republicii Moldova depinde în proporție de 80 la sută de livrările de curent din regiunea transnistreană, fiind capabil să-și asigure doar 20 la sută din necesități din producția internă și din surse regenerabile. Acum câțiva ani Republica Moldova cumpăra curent electric și din Ucraina, însă în ultimii câțiva ani guvernarea socialistă a declinat ofertele venite de la furnizorii ucraineni.
„Este clar că toate resursele energetice din Federația Rusă sunt folosite ca o bâtă de șantaj economic care se transformă în șantaj politic, a spus Alexandru Slusari în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. Potrivit lui, nu este întâmplător că această scrisoare a apărut exact în perioada în care în Federația Rusă se aflau la negocieri două delegații din Republica Moldova.
Este deja funcțional gazoductul Iași-Chișinău
Pe de altă parte, reprezentanții guvernării atrag atenția asupra faptului că la nivel oficial Guvernul, prin ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a dat asigurări că Republica Moldova nu va rămâne fără gaze. „Chiar dacă, ipotetic, s-ar reduce volumul de gaz din Rusia, este deja funcțional gazoductul Iași-Chișinău”, a spus deputatul PAS, Vasile Grădinaru.
Analiștii politici citați de IPN spun că Republica Moldova nu va putea obține un preț mai mic la gaze din partea Rusiei, în condițiile în care trendul pe piața mondială este unul în creștere. Potrivit experților, Executivul va trebui să găsească soluții pentru a compensa tarifele majorate atât pentru cetățenii vulnerabili, cât și pentru unii agenți economici.
Așadar, săptămâna trecută noua putere de la Chișinău și-a trimis doi vicepremieri în vizită în Rusia pentru convorbiri cu autoritățile ruse pe tema reglementării transnistrene și a prețurilor la gaze.
Delegațiile paralele, una la Moscova în frunte cu vicepremierul pentru reintegrare Vladislav Kulminski și una la Sankt-Petersburg în frunte cu vicepremierul pentru infrastructură Andrei Spânu sunt primele care merg în Rusia de la instalarea guvernului PAS în urma alegerilor parlamentare anticipate din luna iulie. Prioritatea Chișinăului este încheierea unui contract nou de import a gazelor naturale, dar autoritățile moldovene au o poziție de negociere slabă pentru că Gazpromul rămâne singura sursă, iar prețul gazelor pe piața europeană este în acest moment la un nivel record. Liliana Barbaroșie are detalii:
Vizitele în Federația Rusă ale celor doi membri ai guvernului Gavrilița au loc într-o perioadă în care Chișinăul nu are încheiată o nouă înțelegere cu Gazprom pentru livrările de gaze în această iarnă. La începutul lunii, când a expirat contractul anterior, autoritățile guvernamentale au spus doar că vor încerca să negocieze altul până la sfârșit de octombrie, iar până atunci va funcționa vechiul acord, bazat pe un preț de import de 790 de dolari pentru mia de metri cubi, adică de șase ori mai mare ca în ianuarie 2021. Nu s-au menționat dificultăți în negocieri, care să fi făcut imposibilă până acum înțelegerea. Între timp, însă, R. Moldova a început să primească un volum redus de gaze naturale, cu 35 la sută față de necesar, Moldovagaz a cerut totodată consumatorilor să-și reducă consumul, iar Centrala de la Cuciurgan a avertizat Chișinăul, deși neconfirmat încă oficial, că din insuficiență de gaze, nu-i va mai putea livra cantitatea necesară de curent electric.
Explicația dată de șeful de la Moldovagaz, Vadim Ceban, pentru deficitul subit de livrări a fost că Gazprom, neavând pe masă noul acord, nu i-a rezervat Chișinăului volumul necesar de gaze. Liderul socialist, Igor Dodon, care a mers între timp la Moscova, s-a întâlnit cu Dmitri Kozak și le-a prevestit moldovenilor o iarnă grea, spunând într-un mesaj pe Telegram că vor sta înghețați în fața televizoarelor și nu vor avea bani să-și plătească consumul de gaze, aluzie probabil la o viitoare creștere spectaculoasă de tarife.
Anatol Țăranu, analist politic de la Chișinău, care în trecut a fost o vreme ambasador al R. Moldova în Federația Rusă, crede că, așa cum o arată aceste evoluții, este foarte probabil că Rusia se pregătește să pună în aplicare în raport cu noile autorități politice de la Chișinău tradiționala sa pârghie de presiune – cea energetică.
„Factorul „gazelor” este pus în aplicare de către Federația Rusă în raport cu toată lumea, inclusiv în raport cu Europa occidentală. Dacă acest factor lucrează în favoarea Rusiei într-o zonă atât de privilegiată cum e Europa occidentală, păi R. Moldova în mod firesc este obiectul asupra căreia această influență se va răsfrânge direct.”
Înainte de călătoria sa de acum la Sankt-Petersburg, pentru un forum internațional dedicat gazelor naturale, viceprim-ministrul pentru infrastructură, Andrei Spînu, s-a arătat totuși optimist, spunând că R. Moldova depune eforturi și ar avea perspective bune să obțină un acord cât se poate de prielnic cu Gazprom, fără să explice pe ce se bizuiește. Anatol Țăranu, pe de altă parte, anticipează intervenirea unor dificultăți majore în curând în chestiunea asigurării cu gaze a R. Moldova, iar calea pe care i-o sugerează Țăranu guvernului Gavrilița e să încerce să se asigure și în acest subiect de sprijin masiv occidental în fața Rusiei, chiar dacă Occidentul are el însuși dificultăți acum legate de prețurile la energie.
„Poziția Republicii Moldova este foarte slabă. Gazprom este monopolist pe piața de desfacere, poate să facă tot ce vrea, desigur în limitele dreptului internațional, dar noi știm care este abordarea Rusiei față de dreptul internațional: cine este puternic, acela are drepturi. Din acest punct de vedere, poziția R. Moldova este foarte vulnerabilă și negocierile directe cu Federația Rusă nu vor aduce nimic, pentru că înseamnă punerea pe tapet a problemelor spinoase – Transnistria și prezența rusă în Transnistria, deci rușii vor fi gata să facă anumite cedări, minime, dar în schimbul unor cedări foarte serioase pe aceste două subiecte.”
Tocmai acum călătorește la Moscova și vicepremierul pentru reintegrare, Vladislav Kulminski. Demnitarul guvernamental este însoțit de un secretar de stat din MAEIE și consiliera de politică externă a șefei statului, iar înainte de plecare, el a purtat convorbiri cu mai mulți ambasadori occidentali, inclusiv cu cel al Bucureștiului, dar și cu un oficial din Departamentul de Stat american. Kulminski se va întâlni și el cu Kozak, responsabilul de dosarul moldovean din președinția de la Moscova. După întrevederile de azi, un comunicat al externelor ruse anunțase sec că discuțiile au vizat perspectivele reglementării transnistrene.
***
Vă anunțam săptămâna trecută că la Tiraspol activistul pentru drepturile omului și avocatul Stepan Popovski a câștigat în instanța orășenească procesul împotriva acțiunilor abuzive ale forțelor de ordine care l-au reținut, în timp ce protesta pașnic, în fața Sovietului suprem al regiunii separatiste transnistrene.
Pe 7 august 2020, Popovski a ieșit în stradă cu două pancarte ca să pledeze pentru libertatea de exprimare și a întrunirilor, cerând și eliberarea din detenție a activistului civic Ghenadie Ciorba, dar și demisia așa-numitului „ministru de interne” de la acea vreme, Ruslan Mova. Miliția a întrerupt pichetul lui Stepan Popovski, l-a reținut, i-a confiscat pancartele și l-a interogat timp de câteva ore și apoi l-a eliberat. După mai bine de un an de la incident, tribunalul de la Tiraspol i-a dat dreptate activistului, considerând reținerea sa drept ilegală și abuzivă.
Decizia instanței de la Tiraspol a fost văzută ca fiind una surprinzătoare de cei care monitorizează situația drepturilor omului în regiunea transnistreană. În ultimii ani acolo au fost semnalate numeroase abuzuri, fiind persecutate vocile critice din societate, iar la nivel internațional au fost formulate numeroase îngrijorări privind încălcarea drepturilor omului de către administrația de la Tiraspol.
În acest context, procesul câștigat de Stepan Popovski este practic singurul în care o instanță transnistreană dă câștig de cauză unui cetățean, în detrimentul structurilor de forță din regiune.
Una din explicații poate fi și faptul că Stepan Popovski este un avocat vocal, care de mai multe ori a vorbit despre abuzurile și deciziile clientelare practicate de justiția transnistreană, are publicate analize pe dosare concrete în domeniu și reprezintă mai multe cauze ajunse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Stepan Popovski are deja câștigat un proces la CEDO, iar la sfârșitul lunii septembrie Curtea Europeană a mai dat câștig de cauză într-un alt dosar din regiunea transnistreană.
Procesul a fost câștigat în favoarea unui cetățean al Federaţiei Ruse, militar, căruia i-a fost luat în mod abuziv apartamentul în care locuia în regiunea transnistreană. Rusia ar urma să plătească daune de 12,5 mii de euro, iar sentința instanței de judecată locale – revăzută.
La mijlocul anilor 1980 locotenentul Mihail Kravcișin a primit un apartament la Tiraspol. După destrămarea URSS acesta a rămas în folosința militarului. Însă apartamentul i-a fost luat cu forța după ce militarul a cumpărat o locuință în orașul Briansk din Federaţia Rusă. Iar instanțele transnistrene au dat câștig de cauză autorităților și au evacuat forțat din apartament familia lui Mihail Kravcișin.
Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu Stepan Popovski despre acest proces.
Stepan Popovski: „Persoana respectivă s-a adresat în judecată, însă aceasta a adoptat o decizie ilegală. Prin folosirea pârghiilor puterii oamenii au fost lăsați fără apartament. În anii 1990 așa ceva nu făceau nici măcar structurile crimei organizate. Acest om a venit la mine demoralizat, aproape că renunțase să mai facă ceva, trebuia să-i vedeți fața – era un om căruia recent i-a fost evacuată forțat familia din apartament. Și avea nevoie de ajutor. Am depus toate eforturile și acestea nu au fost inutile. Eu mă bucur foarte mult că am reușit să restabilesc dreptatea. Noi am depus plângerea la CEDO în 2013, iar înainte de asta el s-a judecat în Transnistria încă doi ani. Deci, se poate spune că decizia a fost examinată la Curtea Europeană aproape 8 ani.”
***
Au trecut 15 ani de la asasinarea jurnalistei Anna Politkovskaia, un proeminent critic al Kremlinului. Reporter de investigație de mare talent, Anna Politkovskaia a scris despre brutalitatea războiului purtat de Rusia în Cecenia și a documentat modul în care președintele Vladimir Putin a îngrădit libertățile democratice în țara sa. Unul dintre personajele vizate în anchetele sale jurnalistice privind abuzurile și nerespectarea drepturilor omului a fost liderul cecen Ramzan Kadîrov, aflat încă la putere, iar bănuielile că el e implicat în acte criminale și tortură revin periodic în discuție în Rusia. Anna Politkovskaia a fost împușcată ziua în amiaza mare, în fața apartamentului ei, în chiar ziua de naștere a lui Vladimir Putin, președinte al Federației Ruse, atunci și acum. O relatare a corespondentului nostru Rob Coalson rezumată de Oana Serafim.
Corespondentul nostru pornește de la ideea că deși multe lucruri s-au înrăutățit în Rusia după uciderea Annei Politkovskaia, iar unele au rămas la fel de rele ca înainte, tragedia ei i-a influențat pe unii tineri ruși. Natașa Zoltova este una dintre ei, jurnalistă ea însăși acum, care lucrează pentru BBC. Era în clasa a 9-a pe 7 octombrie 2006, când, după ce Anna Politkovskaia a fost omorâtă, în cutia de poșta a familiei sale a apărut un exemplar din Novaia Gazeta, publicația la care scrisese jurnalista ani de zile.
„Mai târziu mama mi-a spus că atunci când a aflat despre crimă, s-a înfuriat foarte tare: Voiam să fac cel puțin ceva”. Mama ei s-a abonat la ziarul din care adolescenta Natașa a aflat despre demonstrații suprimate violent, alegeri falsificate și alte aspecte ale vieții sub Putin care rareori se vedeau la televiziunea de stat. Și astfel s-a născut visul ei de a urma pașii Annei Politkovskaya și de a ajunge jurnalistă la Novaia Gazeta.
Politkovskaya avea 48 de ani când a fost ucisă. Putin împlinea în aceeași zi 54. Într-o carieră presărată cu amenințări cu moartea și o presupusă încercare de otrăvire, Anna Politkovskaia și-a câștigat reputația de jurnalistă de investigație plină de curaj, urmărind destinele celor cărora li s-au încălcat brutal drepturile, în special în Caucazul de Nord, în Cecenia, devenind un critic lucid al liderului de la Kremlin.
„Ne întoarcem într-un abis sovietic, într-un vid informațional care explică moartea din propria noastră ignoranță”, a scris ea în cartea ei din 2004, „Rusia lui Putin”. „Tot ce ne-a rămas este Internetul, unde informațiile sunt încă disponibile în mod liber. În rest, dacă doriți să continuați să lucrați ca jurnalist trebuie să îl serviți complet pe Putin. În caz contrar - moartea, glonțul, otrava sau procesele - oricare dintre acestea vor crede că sunt potrivite serviciile noastre speciale, câinii de pază ai lui Putin".
La cincisprezece ani de la moartea ei, Putin rămâne ferm la cârma politicii rusești, iar jurnaliștii spun că evaluarea situației în care se află jurnalismul independent din Rusia făcută de Anna Politkovskaia a fost clarvăzătoare.
„Practic, în fiecare zi primim știri despre represiuni împotriva unor publicații sau jurnaliști ", a spus pentru radio Europa Liberă Sofia Rusova, unul din directorii Uniunii jurnaliștilor și lucrătorilor media. „În urmă cu zece ani, o organizație media a scris despre tortură în cadrul Ministerului de Interne. La doua zile, toți agenții de publicitate – chiar și un comerciant de saltele - și-au anulat contractele cu acea publicație. Acum, acest lucru se întâmplă mult mai repede. În ultimul deceniu, situația s-a schimbat mult, acum se adoptă legi represive noi practic în fiecare săptămână”, a mai spus Sofia Rusova.
Vladimir Soloviov, președintele Uniunii Jurnaliștilor din Rusia și membru al Consiliului prezidențial consultativ pentru drepturile omului și societatea civilă, a declarat Europei Libere că semnează aproape în fiecare zi scrisori către agențiile de aplicare a legii în sprijinul jurnaliștilor supuși atacurilor.
„Mă bucur că mama nu a trăit să vadă ce s-a întâmplat în ultima vreme”
Printre legile adoptate în ultimii ani sunt și așa numitele legi ale „agenților străini”, legea organizațiilor nedorite și legile care se presupun că au avut drept scop combaterea „extremismului” - toate acestea fiind utilizate într-o campanie accelerată de denigrare sau închidere a presei independente și organizațiilor societății civile. Multe dintre mijloacele de informare pe internet pe care Politkovskaia le-a considerat ultima speranță a Rusiei au fost luate în vizor, alungate din țară sau forțate să închidă doar în ultimele luni. Mulți jurnaliștii etichetați drept „agenți străini”, au fost închiși sau forțați să se auto-exileze.
„Potrivit avocaților noștri, ori de câte ori o organizație media sau un jurnalist sunt desemnați drept „agent străin”, nu există nicio explicație din partea autorităților, nu spun de ce au făcut asta”, afirmă Soloviov. „Nu sunt prezentate fapte ... Și e desigur foarte îngrijorător pentru jurnaliști, deoarece mai toți, probabil, am avut contacte cu colegi străini și mulți au primit onorarii de la mass-media străină".
„Mă bucur că mama nu a trăit să vadă ce s-a întâmplat în ultima vreme”, a scris jurnalista Natașa Zotova, care a lucrat la Novaia Gazeta din 2010 până în 2017. „Cel puțin nu trebuie să-și facă griji că devine mama unui „agent străin” .
În postarea sa pentru flash-mobul virtual organizat de jurnaliști în memoria Annei Politkovskaia - care a avut loc pentru a populariza hashtagul în limba rusă pentru „profesie interzisă” (#запрещенная_профессия) – jurnalistul de la site-ul Meduza Pavel Borisov a subliniat modul în care s-a modificat mediul pentru jurnalismul rus după uciderea Annei Politkovskaia:
Trebuia să găsească de lucru la o organizație de media străină, cum sunt BBC sau Radio Svoboda
În 2008, a spus el, „un jurnalist onest putea găsi un loc de muncă într-o companie de media privată cu etică și standarde. Până în 2011, un astfel de jurnalist trebuia să găsească o companie de media privată cu etică și standarde și mai ales cu un proprietar care nu a fost cooptat de putere. În 2014, jurnalistul respectiv trebuia să găsească o organizație media înregistrată în străinătate și care avea un proprietar capabil să se izoleze de presiunile asupra sa. Până în 2018, el sau ea trebuia să găsească de lucru la o organizație de media străină, cum sunt BBC sau Radio Svoboda. În 2020, jurnalistul respectiv trebuia să-și creeze propriul blog, un canal pe YouTube, sau ceva similar. Dar până în 2021, a fost scos din joc”.
Nikolai Podosokorski, analist media și membru al PEN Clubului din Sankt Petersburg, spune că guvernul rus a atacat doar libertatea presei, nu a vizat doar jurnaliștii și mass-media, ci și organizații ale societății civile și activiștii care i-ar putea apăra pe jurnaliști.
„Nominal, acum există multe organizații, asociații și mișcări publice. Dar în realitate, vedem că aceia care apără cu adevărat drepturile omului sunt atacați, vedem cum li se pun diferite etichete, de la agenți străini la organizații nedorite”. Asta este tragedia noastră comună”.
Galina Arapova, avocat specializat in problemele presei din Sankt-Petersburg, e de acord, spunând că ședințele judecătorești în cazurile care îi privesc pe jurnaliști sau organizații media „rareori durează mai mult de 10 sau 15 minute”.
„De aceea, singura speranță pentru jurnaliști este să-și apere drepturile la Curtea Europeană a Drepturilor Omului", a declarat Arapova Europei Libere.
Denis Kamaliaghin, redactor-șef al ziarului Pskovskaya Gubernia din Pskov și unul dintre primii jurnaliști ruși care a fost pus pe lista „agenților străini” în decembrie 2020, i-a spus corespondentului nostru că societatea rusă a fost mult prea pasivă în fața represiunilor în curs de desfășurare.
„Oamenii sunt gata să-i ceară unui parlamentar de opoziție să le apere drepturile, dar ei nu îl vor apăra pe acesta dacă va avea nevoie. Oamenii sunt gata să ceară presei să scrie adevărul și să-i apere, dar nu sunt gata și ei să apere mass-media. Asta e societatea noastră. Din păcate, culegem roadele istoriei noastre comuniste”, spune Denis Kamaliaghin.
Jurnalismul independent devine într-adevăr o profesie interzisă
Nadejda Isaieva, jurnalistă la Novaia Gazeta, a scris un scurt eseu pentru flash-mob-ul virtual despre libertatea presei, în care a deplâns distrugerea mijloacelor de presă de renume și expulzarea jurnaliștilor talentați pe rețele de socializare.
„Jurnalismul independent devine într-adevăr o profesie interzisă”, a scris ea pe Facebook. „Când scrii o relatare, te întrebi mereu dacă nu cumva ar putea să vină poliția la tine, să-ți caute prin birou sau să-ți deschidă dosar penal ... Dar după aceea te întorci la muncă. Trebuie să fie cineva în țara asta care să aibă curajul să scrie adevărul. La Novaia Gazeta, eu stau în biroul în care a lucrat Anna Politkovskaia. De fiecare dată când mă uit la fotografia ei, înțeleg că jurnalismul independent e o valoare importantă pentru care trebuie să luptăm. Pentru că dacă nu o facem noi, cine o să facă?”, se întreabă Nadejda Isaieva, jurnalistă la Novaia Gazeta, privind la fotografia Annei Politkovskaia.
