„Candidații au dreptul la o audiere publică, iar noi facem tot posibilul pentru a menține acest proces în afara oricărei lumini a reflectoarelor politice”, afirmă Lehmann, anterior procuror federal în Statele Unite, în podcastul Europei Libere „Pe Agendă”.
Vettingul procurorilor moldoveni, parte a reformei justiției inițiată de actuala guvernare, a fost criticat de procurori, inclusiv de șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, pentru că nu ar fi obiectiv, iar înainte de audierile publice ale procurorilor, una dintre membrele comisiei, judecătoarea Tatiana Răducanu, a demisionat, bănuită de legături corupte cu Ilan Șor și Veaceslav Platon.
Comisia de vetting evită „comentariile politice”
Președintele comisiei de vetting a procurorilor afirmă că scandalul din jurul Tatianei Răducanu nu afectează procesul de evaluare a procurorilor, dar că lasă politicienilor moldoveni și altor persoane implicate în proces responsabilitatea de a comenta, „pentru că nu vreau să fac nimic care ar putea submina adevărata muncă, care constă în a examina îndeaproape candidații înșiși”.
Lehmann afirmă că, de când este activă comisia de vetting a procurorilor, din decembrie 2023, niciun politician sau reprezentant al justiției moldoveni nu a încercat să-l abordeze și să-i spună cum ar trebui să procedeze într-un caz sau altul. „Tragem o cortină în jurul oricărui demers social, deoarece dorim să rămânem izolați și obiectivi în activitatea noastră”, spune Lehmann.
„Prea intruziv, prea costisitor”
Deși au depus declarațiile de avere și interese la mijlocul lunii iunie, primele audieri publice pentru procurorii anticorupție vor avea loc la început de august, cel mai probabil, și asta pentru că nu există suficient personal care să verifice informațiile, afirmă președintele Comisiei de vetting a procurorilor.
„Va trebui să luăm toate informațiile pe care le-au prezentat procurorii pentru vetting, va trebui apoi să facem cereri către agențiile guvernamentale moldovenești relevante, cum ar fi Serviciul Fiscal, și Poliția de Frontieră și alte agenții, să colectăm aceste informații și apoi să trimitem, de obicei candidaților, întrebări ulterioare”, explică Lehmann procedura.
Ca să evite vettingul, 10 procurori anticorupție au preferat să își depună demisiile înainte de expirarea termenului limită (alți 38 rămânând în exercițiul funcțiunii). Conducerea Procuraturii Anticorupție spune că această situație creează un risc major pentru activitatea instituției și se va resimți direct asupra capacității de gestionare a dosarelor de corupție de nivel înalt.
Lehmann nu crede că vettingul procurorilor moldoveni se va transforma într-o verificare regulată, întrucât procesul „este prea intruziv, prea implicat, prea costisitor”, dar este o decizie la care să se gândească cetățenii și politicienii moldoveni.
Ce mai puteți afla din acest interviu cu președintele comisiei de vetting a procurorilor:
- Ar trebui membrii comisiei de vetting să treacă și ei printr-o evaluare mai riguroasă înainte de a fi numiți în funcție?
- De ce vettingul a început cu procurorii anticorupție și nu, de exemplu, cu cei de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS)?
- Este reforma justiției în R. Moldova „un potențial succes” sau „un eventual eșec”?
- Când vor fi resimțite efectele reformelor în justiție de către cetățenii moldoveni?
- Prin ce se aseamănă sistemele de justiție din țările post-sovietice?
- Cum sunt verificați în SUA procurorii, la fiecare cinci ani, de către FBI.
„Pe Agendă, cu Cristina Popușoi” este un produs al Europei Libere, în care invitați de prestigiu sunt intervievați săptămânal în studioul nostru din Chișinău. Cu un episod nou publicat în fiecare miercuri, aduce 30 de minute de întrebări și răspunsuri la ordinea zilei pentru orice spectator din R. Moldova. Noi nu avem datorii, nu jucăm după rating și avem un singur obiectiv: adevărul. Emisiunea poate fi urmărită pe canalul de YouTube Europa Liberă Moldova și pe site-ul moldova.europalibera.org.
