Osmani a făcut aceste declarații în timpul unei vizite în capitala albaneză, Tirana, pe 4 septembrie. Ea a amintit conflictul din regiunea Donbas din estul Ucrainei, unde separatiștii susținuți de Rusia au luptat împotriva forțelor guvernamentale ucrainene, și anexarea ulterioară a peninsulei ucrainene Crimeea ca puncte de referință pentru acțiunile întreprinse acum de Serbia în punctele fierbinți din întreaga regiune.
„Prin aplicarea pas cu pas a planului pe care [președintele rus Vladimir] Putin l-a folosit în 2014 împotriva Ucrainei, președintele sârb Aleksandar Vučić și Serbia urmăresc destabilizarea întregii zone a Balcanilor de Vest și, prin destabilizarea regiunii noastre, atacă valorile și sistemul de valori pe care se bazează UE și NATO", a declarat Osmani.
Osmani nu a furnizat nicio dovadă în sprijinul afirmațiilor sale, iar oficialii sârbi nu au reacționat deocamdată la declarația ei.
Zeci de răniți în confruntările dintr-un oraș cu majoritate sârbă din Kosovo
Tensiunile dintre albanezii majoritari din Kosovo și sârbii locali susținuți de Belgrad au dus la violențe etnice care au rănit zeci de membri ai forțelor de menținere a păcii ale NATO în nordul Kosovo la sfârșitul lunii mai, după alegerile municipale desfășurate cu o lună mai devreme și boicotate de etnicii sârbi.
Statele Unite și Uniunea Europeană au criticat fiecare lipsa de coordonare a Pristinei atunci când aceasta a încercat să instaleze cu forța primari de etnie albaneză în zonele cu majoritate sârbă la sfârșitul lunii mai.
Săptămâni mai târziu, autoritățile sârbe au reținut trei ofițeri de poliție kosovari în apropierea graniței lor comune în circumstanțe neclare și i-au ținut în arest timp de câteva zile.
Rolul agitatorilor sârbi în aceste violențe și retorica dură folosită de Vučić la Belgrad au contribuit la alimentarea criticilor observatorilor internaționali care susțin că Occidentul face prea multe concesii Serbiei în această dispută de lungă durată.
Relațiile dintre Serbia și fosta sa provincie sunt tensionate de mai bine de două decenii.
Discuțiile mediate de UE nu au reușit să normalizeze relațiile dintre Serbia și Kosovo, care și-a declarat independența în 2008 și este recunoscut de peste 100 de țări, dar nu și de Serbia, Rusia și nici de câteva state membre ale UE.
În Bosnia și Herțegovina, țara vecină, situația este similară, Milorad Dodik, președintele Republicii Srpska, dominată de sârbi, urmărind politici din ce în ce mai naționaliste și secesioniste, în timp ce caută legături mai strânse cu Serbia și Rusia.
Războiul de independență a Kosovo din 1998-1999 față de Serbia s-a soldat cu peste 10.000 de morți, majoritatea de etnie albaneză. Mai mult de 1.600 de persoane sunt încă considerate dispărute.
