Experţii de la Institutul Viitorul anticipează o dublare a cheltuielilor electorale odată cu trecerea la sistemului electoral mixt, inclusiv a cheltuielilor neraportate de partide la Comisia Electorală Centrală. Ei şi-au exprimat îngrijorarea că numărul mai mare de candidaţi atât pe liste naţionale, cât şi în cele 51 circumscripţii uninominale va avea un efect negativ asupra transparenţei finanţării campaniei. O altă provocare ar putea fi dispersarea autorităţii de reglementare către birourile electorale de circumscripţie, iar în final nicio autoritate să nu poarte responsabilitate pentru procesul electoral.
Codul electoral modificat în vară conţine prevederi confuze la capitolul controlul financiar. Astfel, nu e clar, de exemplu, cum vor fi contabilizate cheltuielile candidaților care vor concura simultan într-o circumscripție uninominală şi pe listă de partid.
Pe de altă parte, anumite aspecte au devenit mult mai permisive, afirmă Sergiu Lipcean, autorul studiului „Probleme și provocări în finanțarea scrutinului parlamentar în contextul schimbării sistemului electoral”. Comisia Electorală Centrală nu are capacitățile necesare să facă monitorizări la nivel local, în același timp nu se cunoaște cu exactitate care vor fi atribuțiile birourilor de circumscripție în ceea ce priveşte supravegherea, mai spune Sergiu Lipcean.
„CEC-ul în condițiile actuale, chiar dacă i s-au dat anumite atribuţii mai largi, el este dependent de instituţii care nu sunt politic independente. Există probabilitatea că presiunea şi neregulile financiare să se multiplice şi să degenereze calitatea procesului electoral. Comisia Electorală Centrală va trebui să aibă o atitudine mai activă, să-şi exercite cu plenitudine mandatul pe care-l are, cel puţin aşa limitat cum este. Dacă aceste două lucruri nu se întâmplă respectiv vom avea un pic de haos”.
Despre controlul politizat şi ineficient în materie de rapoarte financiare a vorbit şi directorul executiv al IDIS Viitorul, Igor Munteanu, care a spus că aces este o „dispersare a autorităţii de reglementare”. Când CEC observă anumite nereguli, le transmite Fiscului ori altor instituţii să le verifice, dar ele nu ajung să aibă o finalitate.
„Atunci când delegi aceste atribuţii la o organizaţie care este cu siguranță politizată, pentru că face parte dintr-un anumit executiv, în felul acesta construiești condiţii pentru ca să nu aplici legea”.
Activistul civic Valeriu Paşa, autorul unor studii despre impactul sistemului electoral mixt, a observat că legiuitorul ar fi transmis intenţionat parte din atribuţiile CEC la nivel local, mai departe de ochii presei şi acolo unde s-ar pune în circulaţie sume mari de bani în numerar. Anume birourile electorale de circumscripţie ar putea deveni instrument de presiune asupra unor candidaţi, admite Paşa. El a sugerat CEC să ceară de la candidaţi rapoarte mai detaliate pentru a preveni diminuarea artificială a cheltuielilor. Neaplicarea legii de organele de drept şi Fisc este, după părerea lui Valeriu Paşa, marea problemă a cadrului de reglementare din domeniul electoral.
„Într-adevăr pentru unii concurenți cea mai mare cheltuială este publicitatea şi achitarea observatorilor lor în ziua alegerilor, dar sunt alţi concurenți pentru care cea mai mare cheltuială este plată la negru a unui număr foarte mare de oameni care lucrează pentru ei în campania electorală, adică celebrele sacoşe cu bani, din care şi se fură la greu, pentru că se fură şi în partide, dar aici chiar nu este de atribuţia CEC-ului, aici este de atribuția Centrului Naţional Anticorupție şi a Serviciului Fiscal de Stat. Cea mai grăitoare este situație celebrul dosar Bahamas. Şi corupția care ţine de finanțarea concurenților electorali este protejată, pentru că dacă nu fac nimic înseamnă că e protejată”.
Secretarul CEC, Veaceslav Agrigoroaie, a spus că, prin lege, autoritatea electorală este obligată să interacționeze cu anumite instituții de drept pentru a demonstra eventuale ilegalităţi, prin urmare el a repetat că nu este corect să se afirme că CEC ar face verificări superficiale. Agrigoroaie a adăugat că se planifică punerea în funcțiune a unui modul automatizat de control financiar prin care ar interacționa cu toate instituțiile din domeniu.
Există riscuri mari ca sistemul electoral să degradeze în contextul proaspetei reforme, a spus în concluzie directorul executiv al IDIS Viitorul, Igor Munteanu. Calitatea listelor alegătorilor, dar mai ales numărul exagerat raportat la numărul de populaţie, şi finanţarea campaniilor electorale creează senzaţia cetățeanului că el nu participă la procesul politic.
