Președinta Maia Sandu a cerut luni guvernului să oprească temporar exporturile de grâu din rezervele de stat. Apelul venea după ce o organizație politică neparlamentară atrăsese atenția că grâul din rezerva de stat de la Gura Camencii este vândut cu 4,5 lei/kg și este transportat cu camioanele spre portul Giurgiulești. Apelul Maiei Sandu a fost comentat de atunci în fel și chip, unii sugerând că se baza pe informații incomplete. S-au mai lămurit lucrurile între timp?
Când a cerut luni guvernului să opereze interdicția, Maia Sandu a invocat grija sa pentru „securitatea alimentară a statului”. Azi, chestiunea a intrat, peste rând, în discuția Consiliul Suprem de securitate.
„Pentru că anumite instituții ale statului în aceste săptămâni nu s-au ținut de cuvânt și nu și-au îndeplinit obligațiunile, dimpotrivă, am recomandat azi, în cadrul Consiliului Suprem de Securitate, guvernului să se introducă o interdicție temporară – iar guvernul se va întruni azi și va decide – la exportul grânelor. De asemenea, va fi făcută o anchetă a acestui proces, prin care Agenția Rezervelor Materiale a decis să vândă o parte a grâului ce urma să fie înnoit, dar din câte se vede cu încălcarea legislației în vigoare”, a spus șefa statului, într-o conferință de după încheierea ședinței.
Preocuparea pentru pentru problema rezervelor de grâu alimentar vine concomitent că o acțiune de protest organizată de liderul unei formațiuni politice, Vasile Costiuc, șeful Partidului Democrația Acasă, la portul Giurgiulești din sudul R. Moldova, unde zeci de oameni au ținut blocată strada pentru a împiedica accesul în port al unor tiruri, de presupus încărcate cu grâu, de luni până marți la amiază, când oamenii legii au aplicat forța și au permis trecerea camioanelor, iar organizatorii protestului au transmis live imagini cu acest moment pe rețele.
Cu toate că președinta a vorbit în demersul său de luni despre o ipotetică „implicare a instituțiilor statului în vânzarea rezervelor de stat”, invocând și „prejudicii aduse țării și cetățenilor”, șeful agenției publice din subordinea Ministerului Afacerilor Interne (instituția care păstrează grâul pentru rezerva alimentară a statului) a spus ulterior că nu a făcut decât să împrumute 16 mii de tone din grâul din roada anului 2016 pentru a fi împrospătat de o companie ce a garantat înlocuirea lui cu grâu alimentar proaspăt. Un portal de știri – anticoruptie.md - a relatat totodată că ar fi vorba despre un important producător de băuturi spirtoase. Despre compania identificată de portal se știe inclusiv că s-ar bucura de protecție politică.
În apărarea agentului economic au ieșit socialiștii. Într-un lung mesaj pe Telegram postat azi dimineață, Igor Dodon a spus că Maia Sandu a prejudiciat o afacere, fără a se lămuri în esența problemei , iar fostul premier, Ion Chicu, a ironizat-o și el pe Sandu, sugerând la rândul lui într-un mesaj tot pe Telegram că a formulat către guvern cerințe contrare cu bunele practici de afaceri recomandate de FMI.
Pe de altă parte, Alexandru Slusari, un deputat al Platformei DA care a dedicat împreună cu un alt deputat din fracțiunea sa acestei chestiuni o conferință de presă, deși a admis că în condițiile actuale ar putea fi necesară o interdicție ca cea cerută de Sandu, a spus totodată că rezerva de stat nu ar fi amenințată.
Rezerva de grâu alimentar ar fi în acest moment, așa cum a afirmat același șef de agenție care a făcut clarificări la subiect, mai mult decât completă, la un nivel de 125%.
Ceea ce se mai știe e că chiar dacă totul s-ar reduce la o simplă împrospătare de grâu, acțiunea trebuie să se desfășoare în urma unei licitații publice, lucru care nu s-a întâmplat din motive neclare, ceea ce ar putea să însemne un joc în interesul agentului economic, care ar putea profita din diferențele de preț, din 2016 față de cel din 2021. Dacă s-ar adeveri că versiunea protestatarilor de la postul Giurgiulești ar sta în picioare, o problemă în plus ar fi că exportul se întâmplă înainte ca guvernul să oblige agenția, așa cum crede că ar fi necesar partidul PAS pro-prezidențial din parlament, să dea prioritate în asemenea situații unor companii de panificație locale, care să poată la rândul lor astfel să mențină prețul la pâine.
