Linkuri accesibilitate

Pro și contra interzicerii vizelor pentru cetățenii ruși


În Uniunea Europeană s-au făcut auzite în ultimele zile chemări la oprirea eliberării de vize pentru turiștii din Federația Rusă. În viziunea unor lideri de țări membre – mai ales baltici și scandinavi, dar și a președintei în exercițiu, Cehia – nu este corect ca rușii să se plimbe în continuare fără grijă prin Europa în vreme ce armata țării lor nimicește o țară europeană, Ucraina. Nu toate țările din UE cred că o asemenea pedeapsă ar fi potrivită.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:10 0:00

În acest moment, o serie de țări din Uniunea Europeană, inclusiv Cehia – care deține președinția prin rotația a UE – Polonia și statele baltice au impus deja restricții pe eliberarea vizelor pe termen scurt pentru cetățenii ruși.

Eliberarea vizelor Schengen, precizează Comisia Europeană, este la latitudinea fiecărui stat membru, dar Estonia, Finlanda și Letonia fac presiuni susținute pentru o interdicție la nivelul Uniunii Europene. Un prim succes al acestei campanii este că inițiativa va fi discutată la reuniunea miniștrilor de externe ai UE, de la Praga, din 31 august, după cum a anunțat ministrul ceh de externe.

Jan Lipavský sprijină o abordare coordonată la nivelul UE. Șeful diplomației cehe declara joi: „Încercăm să explicăm partenerilor noștri că abordarea este justificată și eficientă”.

Ministrul ceh de Externe, Jan Lipavsky
Ministrul ceh de Externe, Jan Lipavsky

Argumentul lui este că interzicerea vizelor ar fi încă o sancțiune europeană eficientă, ca reacție la invazia neprovocată a Rusiei în Ucraine. „ (...) un semnal foarte clar și direct (dat) societății ruse… (care) ar trebui să înțeleagă că o astfel de politică agresivă are consecințe.”

Mai mult, Lipavský sugerează că interzicerea vizelor ar putea contribui și la „scăderea influenței serviciului secret rus în UE”.

Cehia, Lituania, Estonia, Letonia și Polonia au încetat să mai elibereze anumite vize pentru ruși, dar joi, Estonia a mers mai departe, anunțând că cetățenii ruși care au o viză Schengen eliberată de Estonia nu o vor mai putea folosi pentru a intra în țara baltică, începând cu 18 august. Ar fi vorba, potrivit Ministrului eston de Externe, de circa 50 de mii de astfel de vize, care rămân însă valabile pentru a intra în alte state din spațiul Schengen.

Rușii trebuie să fie privați de dreptul de a trece frontierele internaționale până nu învață să le respecte
Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe

În următoarele zile, guvernul eston va discuta modalități de a interzice intrarea tuturor cetățenilor ruși, cu anumite excepții, mai ales cazuri umanitare și vizite la rude.

La începutul săptămânii, într-un interviu cu Washington Post, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut țărilor occidentale sa-și închidă granițele pentru toți cetățenii ruși. Zelenski a argumentat, între altele, că rușii trebuie să suporte consecințele politicii agresive, dusă de o conducere „pe care ei au adus-o la putere”. Iar ministrul său de externe, Dmitro Kuleba, a spus că rușii „trebuie să fie privați de dreptul de a trece frontierele internaționale până nu învață să le respecte”.

Germania vs. vină colectivă

Ideea unei vini si implicit pedepse colective pentru invazia din Ucraina a fost respinsă însă categoric de cancelarul german Olaf Scholz.

„Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri'', a spus Scholz joi, la o conferință de presă.
Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin „este cel responsabil pentru acest război'', nu toată populația Rusiei, iar o astfel de măsură generală „ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi''. Sau a rușilor care, nefiind de acord cu războiul din Ucraina, au emigrat sau vor să plece din Rusia.

Critici în Rusia

Cum era de așteptat, la Moscova, propunerile de a interzice vizele pentru cetățenii ruși au provocat comentarii dure: purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a vorbit de rusofobie și țări care „au luat-o razna”, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova le-a calificat drept „un nonsens, la limita naționalismului” și de manifestări „xenofobe”, iar colegul său Ivan Neciaeiv a condamnat pe 11 august apelurile la interzicerea vizelor drept „manifestări evidente de șovinism și o încercare nesăbuită de a anula tot ce este rusesc, ceea ce este oricum imposibil”.

Voci critici se aud însă și din tabăra oponenților Kremlinului.

Leonid Volkov, unul din principalii consilieri ai liderului opoziției Alexei Navalnîi (întemnițat acum), critică apelurile la interzicerea vizelor pentru ruși drept reacții „facile” ale politicienilor occidentali la presiunea opiniei publice: „Politicienii occidentali simt presiunea alegătorilor care le cer să facă ceva, cu privire la Rusia. Atunci au găsit o soluție rapidă: refuzăm vizele rușilor și sperăm că acest lucru îi va întoarce pe ruși împotriva lui Putin”, s-a plâns Volkov.

Volkov și alți reprezentanți ai opoziției se tem că rezultatul ar putea fi exact opus, ar putea alimenta argumentul propagandistic al Kremlinului că Europa și Statele Unite acționează numai dintr-un sentiment inrădăcinat de rusofobie.

Împotriva unei interdicții în masă a vizelor pentru cetățenii ruși, există argumente etice, dar și care țin de dreptul internațional, amintește și Jamie Dettmer, editorialistul al publicației Politico.eu:

„Nu numai că acest lucru (interzicerea vizelor) contrazice valorile liberale clasice, care resping blamarea unui întreg grup etnic sau politic pentru acțiunile câtorva, pedeapsa colectivă este interzisă clar prin tratatele referitoare la conflictele armate, începând cu articolul 3 și protocoale suplimentare ale Convențiilor de la Geneva”.

Previous Next

XS
SM
MD
LG