Linkuri accesibilitate

Proiectul „Cumpără produse transnistrene”, prelungit la Tiraspol. Ce cred locuitorii regiunii despre mărfurile locale


Moldova - easter market in Tiraspol

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Administrația de la Tiraspol a extins pentru încă trei ani programul „Cumpără produse transnistrene”, prin care locuitorii din stânga Nistrului sunt îndemnați să consume cât mai multe produse locale. Ce spun oamenii de rând despre această inițiativă și cât de mulțumiți sunt de calitatea și prețul produselor fabricate în regiune. Festivalul itinerant de film documentar Cesnok, inițiat de Centrul Apriori de la Tiraspol, a proiectat filme în cinci orașe, inclusiv la Chişinău.

Proiectul „Cumpără produse transnistrene”, prelungit la Tiraspol
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Europa Liberă: Pentru început – buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

„Pentru a se putea vorbi despre integrarea sistemului bancar transnistrean în cel al Republicii Moldova, băncile de pe malul stâng la Nistrului ar trebui mai întâi să accepte leul moldovenesc ca mijloc de plată”, a declarat guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armaşu, în contextul afirmațiilor că integrarea bancară ar putea fi discutată la următoarele negocieri în formatul 5+2. Guvernatorul BNM mai spune că sistemul bancar moldovenesc a luat-o mult înaintea instituțiilor financiare din stânga Nistrului în ceea ce privește politicile prudențiale şi prevenirea spălării banilor sau finanțării terorismului și că, prin urmare, o „integrare pripită ar putea aduce riscuri mari pentru sistemul bancar al Republicii Moldova”. Totuși, guvernatorul afirmă că punctul de vedere al BNM referitor la acest subiect nu a fost solicitat decât de presă, ceea ce ar putea să însemne că la nivel oficial deocamdată nimeni nu discută despre integrarea instituțiilor bancare din regiunea transnistreană în sistemul bancar moldovenesc.

„Grupul Operativ al Trupelor Ruse se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova și trebuie retras necondiționat, împreună cu armele din dotare și stocurile de muniții”, a declarat ambasadorul Victor Osipov la Forumul pentru Cooperare în domeniul Securității (FCS). Republica Moldova face o distincţie clară între contingentul militar rus din cadrul mecanismului de pacificare existent în Zona de Securitate, pe de o parte, şi, pe de altă parte, forţele militare şi muniţiile staţionate ilegal pe teritoriul său. „Faptul că nu există temei legal sau accept pentru aflarea acestui contingent militar în Republica Moldova o dovedeşte şi Acordul bilateral privind retragerea lui, semnat cu Federaţia Rusă pe 21 octombrie 1994, chiar dacă aceasta din urmă aşa şi nu l-a ratificat”, a mai spus ambasadorul Victor Osipov.

Misiunea OSCE în Moldova a donat 16 seturi de echipamente informatice și articole sportive celor opt școli cu predare în grafie latină, administrate de Republica Moldova, dar și celor opt școli transnistrene administrate de autoritățile din Tiraspol, cu scopul de a contribui la ridicarea nivelului de calitate al educației copiilor. Un comunicat al Misiunii OSCE mai spune că înțelegerile dintre Chişinău și Tiraspol au ușurat funcționarea școlilor cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană, au dus la economisirea de fonduri, dar și la livrarea simplificată a bunurilor în aceste școli și au făcut posibilă asigurarea liberei circulații a profesorilor și studenților prin punctele de control de la frontiera administrativă a regiunii transnistrene. Acordul privind asigurarea funcționării școlilor cu predare în grafia latină în Transnistria face parte din „pachetul Berlin-plus” din opt puncte, asupra cărora Chișinăul și Tiraspolul lucrează începând cu anul 2016. Documentul mai prevede și aplicarea apostilei pe diplomele de studii emise în Transnistria, prevedere de care au beneficiat până în acest moment 220 de studenți din stânga Nistrului, care și-au putut continua studiile în străinătate.

„Procesele penale nu pot fi obiect de negocieri, iar imixtiunea în sistemul judiciar este interzisă prin lege și este urmărită penal”, a declarat șeful adjunct al Biroului de reintegrare, Alin Gvidiani, atunci când a fost solicitat de portalul Deschide.md să comenteze intenția anunțată de Franco Frattini de a solicita autorităților moldovene detalii privind dosarele deschise de Chişinău unor funcționari din regiunea transnistreană. Chișinăul ar fi inițiat până acum peste 200 de cauze penale. Tiraspolul consideră aceste dosare motivate politic, iar Frattini a declarat, la întrevederea cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, că Misiunea OSCE va trimite procurorului general de la Chişinău o cerere de informații privind numărul de dosare penale inițiate, pentru ce infracțiuni au fost inițiate și dacă există cauze penale noi. „Acesta va fi începutul unei monitorizări pe care îl vom realiza împreună cu Procuratura Generală, deoarece trebuie să rezolvăm această problemă”, a declarat Frattini. Alin Gvidiani spune însă că „aspectele ce țin de înfăptuirea justiției și organele de drept nu țin de mandatul negociatorilor”.

Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a semnat un decret prin care și-a anunțat o decizie anterioară prin care satul Varnița era trecut în subordinea administrativă a Tiraspolului. Șeful echipei de negociatori, Vitali Ignatiev, a declarat, citat de presa din regiune, că acest lucru nu înseamnă renunțarea la această localitate și că în conformitate cu constituția regiunii separatiste, satul Varnița „este o parte indispensabilă a Transnistriei”.

Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri la Radio Europa Liberă.

Ceremonia de inaugurare a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, are loc luni, 20 mai, potrivit unei decizii a Radei Supreme de la Kiev.

Din Rusia se relatează că directorul general al agenției naționale Roskosmos, Iuri Iașkin, ar fi fugit din țară în timp ce autoritățile au deschis, de la începutul anului, mai multe anchete legate de administrarea agenției. Roskosmos coordonează cercetările legate de programul spațial și de dezvoltarea rachetelor balistice. Potrivit unor informații, Iașkin și-a trimis scrisoarea de demisie în timp ce se afla în străinătate, iar publicația Kommersant relatează că ultima dată ar fi fost văzut în Grecia.

Președintele rus Vladimir Putin l-a primit la reședința sa de la Soci, marți seara, pe secretarul de stat american Mike Pompeo. La începutul întrevederii, Putin i-a spus secretarului de stat american că Rusia ar dori „restabilirea relațiilor” cu Statele Unite „în format deplin”. Mike Pompeo a purtat discuții, mai devreme, și cu omologul său rus Serghei Lavrov. La o conferință de presă comună, cei doi au spus că țările lor au încă multe divergențe, dar convorbirile purtate la Soci sunt un pas înspre îmbunătățirea relațiilor bilaterale. Pompeo a spus că a discutat cu Lavrov despre controlul asupra armamentelor, Siria, Iran și programul nuclear iranian, despre conflictul din estul Ucrainei, amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016 și despre cetățenii americani arestați în Rusia.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europalibera.org.

***

Europa Liberă: Susținerea producătorului local a fost ideea care a stat la baza unei decizii a legislativului din stânga Nistrului de a prelungi cu încă trei ani programul „Susținerea și dezvoltarea antreprenoriatului în Transnistria”, program în cadrul căruia se va promova activ și proiectul „Cumpără produse transnistrene”, inițiat acum doi ani, transmite corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul.

Șeful comitetului pentru economie din legislativul transnistrean, Victor Guzun, a declarat că „aprobarea programului este un pas important pentru a crea toate condițiile pentru dezvoltarea antreprenoriatului” pe malul stâng al Nistrului.

Pentru acest program vor fi alocate din bugetul regiunii 3,6 milioane de ruble transnistrene – aproximativ 220 de mii de dolari. O treime din această sumă va fi cheltuită în acest an.

Scopul de bază declarat al proiectului „Cumpără produse transnistrene” este crearea unor condiții favorabile pentru producerea și comercializarea mărfurilor de către producătorii locali pentru piața locală.

La o piață din Tiraspol
La o piață din Tiraspol

Anul 2019 este declarat „an al produselor noi”, în cadrul acestui program. Iată ce spune șefa proiectului „Cumpără produse transnistrene”, Victora Sedova, despre noua etapă a acestei inițiative:

Victora Sedova: „Vor fi noi tipuri de produse, noi consumatori – nu există nicio limitare. Noul statut ne dă posibilitatea de a organiza mai multe evenimente, de a implica un număr mai mare de oameni, de a face mai multă publicitate pentru a atrage către acest proiect atenția producătorilor”.

În cadrul acestui proiect în regiunea transnistreană, pentru prima dată în acest an, va avea loc festivalul pomușoarelor – acesta este anunțat pentru 1 iunie la Tiraspol, dar și un festival al vinului și strugurilor, pe 12 octombrie în cetatea Tighina, Bender. Vor fi susținute în continuare și târgurile devenite tradiționale din orașele și centrele raionale ale regiunii.

O componentă nouă anunțată sunt evenimentele în cadrul cărora vor avea loc dezbateri și traininguri pentru angajații din comerț care să fie instruiți cum să crească vânzările produselor transnistrene. Organizatorii se așteaptă ca în urma acestor evenimente, care se vor numi „Dialoguri comerciale”, volumele de produse locale vândute să crească cu minim 5 la sută.

Accentul de bază se va pune pe lărgirea asortimentului de produse locale comercializate pe piața locală. Vor fi susținute în mod special întreprinderile care vor începe să fabrice tipuri noi de produse.

Pe termen lung, proiectul își propune să determine scăderea volumelor de produse importate și să asigure securitatea alimentară a regiunii transnistrene.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat oamenii întâlniți întâmplător pe stradă ce părere au despre mărfurile fabricate de producătorii din stânga Nistrului și dacă sunt mulțumiți de calitatea și prețul acestora.

- Da, cumpăr produse lactate, și copiii mei cumpără, de la combinatul de lactate din Parcani.

- Cumpăr de la fabrica de păsări din Grigoriopol. Și îmi place foarte mult.

- Toate produsele lactate cu excepția cașcavalurilor probabil le cumpăr de la producătorii locali. Și unele legume – am vrea să fie mai multe. Prețurile sunt bune, și calitatea. De exemplu roșiile turcești nu sunt foarte bune în comparație cu ale noastre. Ale noastre, chiar dacă sunt un pic mai scumpe, sunt mult mai gustoase.

La piața din Tiraspol
La piața din Tiraspol

- Salamuri, pâinea o cumpărăm locale, de la Tiraspol sau Bender. Și lactatele la fel. Toată lumea înțelege că în produsele importate sunt mai multe produse chimice, sunt mai scumpe și nici calitatea nu e la fel de bună ca la ale noastre.

- Eu nu aleg ce cumpăr, pentru că nu prea am timp. Intru în magazin și cumpăr ceea ce este. Recent de exemplu am cumpărat două kilograme de Prosciutto – pentru că acolo e carne curată și cred că acolo nu sunt niciun fel de adaosuri nocive.

- În principiu, nu am avut niciodată întrebări. Am parcă mai multă încredere în produsele noastre locale, iar cele din străinătate parcă nu prea ai vrea să le cumperi pentru că nu sunt verificate.

- Produsele transnistrene sunt bune la calitate, dar prețurile nu sunt deloc „ale noastre” – sunt fabricate la noi, de ce să fie atât de scumpe? Sunt mai scumpe decât produsele ucrainene sau rusești.

- Cinci maiouri sunt mult mai ieftine decât una de-a noastră.

- Pentru noi, cu solurile noastre fertile, este foarte scump.

- Calitatea la încălțămintea locală este foarte proastă. Și prețul este exagerat de mare, nu este clar de ce. Măcar să fie piele de calitate. Dar așa… Sunt modele copiate de la producătorii mari și lipite cu clei de proastă calitate și sunt prezentate drept produs de calitate. E foarte rău că se întâmplă așa.

***

Europa Liberă: Săptămâna trecută a avut loc festivalul de film documentar Cesnok – Usturoiul, în traducere. Festivalul a fost lansat la Tiraspol de Centrul Apriori. Aflat la a 4-a ediție, festivalul a prezentat 19 filme în 5 orașe, inclusiv la Chişinău. Festivalul este finanțat de platforma filmului documentar despre drepturile omului „Movies that Matter Foundation”, printre parteneri fiind organizația obștească din Cehia „People in Need”, Ambasada Olandei, Ambasada Germaniei și postul de televiziune al Europei Libere Current Time.

Iată ce a declarat în prima zi de proiecții corespondenților noștri la Tiraspol Anna Galatonova, coordonatoarea ediției din 2019 a Festivalului Cesnok:

Anna Galatonova: „Creștem în fiecare an și încercăm să completăm și să lărgim programul nostru și să-l facem mai interesant. În acest an avem 19 filme, în timp ce la primele ediții am avut doar 8 filme. Avem 10 lungmetraje și 9 scurtmetraje. Pe lângă programul de bază avem un program local de concurs unde s-au prezentat regizori locali – din Moldova și Transnistria. La final, în ultima zi de festival, trei regizori tineri din Moldova și Transnistria vor prezenta rezultatele muncii lor în cadrul unui workshop pe care le-am organizat. Ei au avut trei săptămâni pentru a-și face câte un film documentar de scurt metraj și acestea vor fi prezentate publicului la închiderea festivalului pe 19 mai.

Este vorba despre viața reală care, da, apare pe ecran ca artă, dar este vorba despre oameni reali care trăiesc printre noi...

Legat de tematica filmelor – acestea sunt toate documentare dedicate unor subiecte sociale de actualitate, inclusiv drepturilor omului, încercăm să ținem la zi acest subiect. Oamenii au posibilitatea să pună întrebări, să comunice cu experții. Încercăm să invităm cât mai mulți oaspeți – fie experți locali, fie regizorii filmelor sau chiar eroii acestora, pentru că este vorba despre viața reală care, da, apare pe ecran ca artă, dar este vorba despre oameni reali care trăiesc printre noi.

Avem și o contabilizare a numărului de spectatori și pot spune că numărul de vizitatori unici ai festivalului a trecut de două mii, sper că în acest an vor fi și mai mulți, pentru că la deschiderea festivalului am avut sala plină, nu mai aveam unde așeza oamenii.”

Europa Liberă: În deschiderea festivalului, la Tiraspol, a fost proiectat filmul „Mama cea albă”, urmat de discuții dintre autori și cei din sală. Iată câteva impresii ale spectatorilor:

- Am privit astăzi primul film din program, „Mama cea albă”. Un film foarte interesant, despre un copil foarte neascultător. Dar acest copil neascultător spune niște fraze care trebuie să pună pe gânduri inclusiv oamenii marturi.

- M-au chemat prietenii. Nu știam unde merg și de ce. Știam de festival, dar nu știam ce film va fi. Dar în final sunt mulțumită de ce am putut înțelege din acest film pentru că el abordează multe probleme sociale și de familie. Sunt o persoană mai indiferentă de felul meu, dar acest film mi-a trezit foarte multe emoții.

- Este o atmosferă foarte bună pentru că sunt mulți oameni – asta e cel mai important pentru Tiraspol și Bender și, în general, pentru Transnistria. În ceea ce privește filmul, este unul profund, chiar îmi era greu să-l privesc în anumite momente. Dar mă bucur că oamenii au venit să-l vadă și mai ales că au și discutat la final.

Europa Liberă: Două din cele cinci zile ale festivalului au fost organizate la Chişinău. Printre spectatori l-am întâlnit și pe Florian Seitz, șeful adjunct al Ambasadei Germaniei la Chişinău. L-am întrebat de ce ambasada a considerat necesar să susțină acest festival, care are loc pe ambele maluri ale Nistrului.

Florian Seitz
Florian Seitz

Florian Seitz: „Ambasada Germaniei susține acest festival pentru că suntem de părere că este foarte important faptul că acesta are loc pe ambele maluri ale Nistrului. Filmele alese sunt unele foarte interesante și avem și relații bune cu organizatorii festivalului. E foarte important și faptul că și regizorii locali își pot prezenta filmele documentare, pentru că astfel se pune la dispoziție o scenă pentru regizorii tineri locali, care sunt puși în valoare. Și mi se pare că atât filmele locale, cât și cele străine sunt un bun impuls pentru discuții și pentru a arăta oamenilor cum este viața în alte țări. Astfel de evenimente unesc oamenii de pe cele două maluri ale Nistrului în sensul că ei înțeleg că problemele cu care se confruntă ei și viața cotidiană nu diferă foarte mult - și acest lucru se vede în filme. Și aceste filme unesc nu doar cele două maluri ale Nistrului, dar și oamenii din diferite țări pentru că suntem cu toții oameni și simțim foarte asemănător. Niciodată până acum nu am crezut că filmul documentar poate fi atât de interesant și atât de inspirațional.”

Niciodată până acum nu am crezut că filmul documentar poate fi atât de interesant și atât de inspirațional...

Europa Liberă: Spectatorii care au venit să vadă filmele din cadrul proiecțiilor de la Chişinău spun că nu au avut nicio problemă cu faptul că festivalul a pornit de la Tiraspol. Ei spun că problemele dintre cele două maluri ale Nistrului rămân doar la nivel politic:

- Pentru mine nu are importanță de unde pornește un festival. Pentru mine are importanță cum este festivalul realizat, sufletul festivalului. Deci, nu are importanță de unde vine, cum vine, important e să ne primească cu brațele deschise și așa a fost. Pentru mine e importantă prietenia.

- În discuțiile de după filme se simte foarte mult că oamenii sunt totuși diferiți – la Chişinău societatea este mai democratică. În Transnistria oamenii sunt foarte conservatori și au o atitudine foarte critică față de anumite lucruri. De fapt, tinerii sunt foarte de treabă și aici, și acolo. Am în vedere generațiile mai în vârstă atunci când spun că în Transnistria oamenii sunt mai duri, în timp ce la Chişinău sunt mai democratici. Însă tinerii sunt la fel peste tot.

- Din câte filme am văzut mi-au plăcut toate. Nu s-a observat decât faptul că filmele care sunt în rusă nu au subtitre în română. Pentru că toate filmele care vin aici ar trebui să aibă subtitre în română pentru că sunt oameni care nu înțeleg rusa. Doar asta. În rest, este un festival ca toate festivalurile.

Europa Liberă: Festivalul Cesnok include și 2 expoziții de fotografie dedicată drepturilor omului, iar scopul festivalului este familiarizarea publicului cu filmul documentar și crearea unor platforme de discuții. Organizatorii ne-au spus că în acest an au reușit să organizeze câte două discuții pe zi, după proiecția filmelor, ceea ce pentru regiunea transnistreană este o noutate.

Echipa de organizatori ai festivalului
Echipa de organizatori ai festivalului

***

Europa Liberă: Vizita la Chişinău și Tiraspol a lui Franco Frattini, reprezentantul special al președinției OSCE pentru reglementarea transnistreană, a continuat să genereze comentarii și reacții pe parcursul săptămânii trecute. Colegii mei Liliana Barbaroșie și Iulian Ciocan au discutat subiectul cu directorul Institutului pentru Iniţiative Strategice de la Chişinău, Vlad Kulminski, întrebându-l mai întâi de ce președinția slovacă a OSCE l-a menținut în funcție pe Frattini, care a deținut postul și cu un an mai devreme.

Vladislav Kulminski
Vladislav Kulminski

Vladislav Kulminski: „E greu de spus. Eu cred că el are experiență și sub conducerea d-lui au fost atinse progrese în cadrul acestui Protocol de la Berlin, el cunoaște dosarul și are relații destul de bune în toate capitalele care sunt implicate în conflictul transnistrean.”

Europa Liberă: Dar, totodată, e suspectat la Chișinău de simpatii prea mari față de Rusia. În condițiile astea, cumva...

Vladislav Kulminski: „Liliana, și da, și nu, pentru că aici sunt considerente diferite, adică asta este sarcina Chișinăului să folosească experiența d-lui spre avantajul propriu și eu cred că aici este chiar o sarcină strategică pentru Guvernul nostru, dar și pentru societatea civilă să aibă o abordare strategică...”

Europa Liberă: Este posibil așa ceva?

Vladislav Kulminski: „Eu cred că problema reglementării transnistrene în Republica Moldova nu este una prioritară, este pe locul 20 sau 30 pe lista priorităților pe care le au cetățenii Republicii Moldova și acest lucru chiar mă alarmează, pentru că eu cred că această problemă este vitală pentru Republica Moldova și Guvernul, societatea civilă ar trebui să aibă un dialog continuu pentru a avea o abordare rațională strict în interesul Republicii Moldova, pentru că ceea ce facem noi acum este un fel de abordare situativă, aș spune, fără o abordare strategică. Și eu cred că noi toți nu acordăm suficientă atenție acestei probleme.

Problema reglementării transnistrene în Republica Moldova nu este una prioritară și acest lucru mă alarmează...

Uitați-vă, Biroul Reintegrării, spre exemplu, are acolo vreo zece persoane, dar trebuie să fie dotat mult mai bine și el trebuie să implice specialiști și profesioniști în rezolvarea conflictelor, inclusiv cei care au vocea critică și care critică dur ceea ce ei cred că sunt concesiunile Guvernului. Adică acest dialog și acest proces de abordare strategică trebuie să existe în mod permanent.”

Europa Liberă: Să ne uităm acum mai atent la rezultatele vizitei. S-a anunțat că următoarea rundă de negocieri în formatul „5+2” ar putea avea loc în iulie sau septembrie. Iar în luna iunie, Republica Moldova ar putea fi vizitată de o delegație a mediatorilor și observatorilor, așa-numitul format „3+2”, adică Rusia, Ucraina, OSCE, Uniunea Europeană și SUA. Astea să fie cele mai importante rezultate ale vizitei?

Vladislav Kulminski: „Eu cred că dl Frattini a venit în Republica Moldova - adică este clar că atâta timp cât nu este un Parlament și un Guvern funcționale în Chișinău, cel mai probabil negocieri serioase nu vor fi și progresul nu va fi atins - eu cred că el a venit la Chișinău mai mult pentru a menține un fel de dialog. Dvs. știți că sunt 13 grupuri de lucru dintre Chișinău și Tiraspol în cadrul cărora sunt abordate o mulțime de probleme și cam în ultima perioadă, în ultimele 3-4 luni de zile, aceste grupuri nu prea funcționează și negocieri nici nu sunt sau merg foarte și foarte lent. Și eu cred că el a venit aici ca să mențină acest dialog și să vadă care sunt perspectivele de viitor, dar iarăși, vreau să repet că, atâta timp cât noi nu avem Parlament și Guvern funcționale aici, negocieri serioase nu vor fi.”

Europa Liberă: La Tiraspol, liderul de acolo, Krasnoselski, a insistat asupra faptului că în prezent procesul de negociere bate pasul pe loc. Nu a spus acest lucru nici dl Frattini, nici la Chișinău nu se vorbește despre asta, dar Dvs. la fel ziceți că e într-un fel de punct mort totul, da?

Vladislav Kulminski: „La etapa actuală cred că da, din cauza crizei politice de la Chișinău, din cauza alegerilor parlamentare etc. Liliana, dar eu cred că în general ceea ce a făcut Guvernul nostru cu diplomele, cu plăcuțele de înmatriculare, cu fermierii, cu deschiderea podului de la Gura Bâcului, toți acești pași în principiu au fost făcuți în direcția corectă, chiar dacă ei au fost făcuți pentru a arăta partenerilor externi că Chișinăul este un partener serios și poate lua decizii dificile și haideți să ne reamintim că toate aceste decizii au fost luate pe fundalul regresului masiv în reforme și politică internă, pe fundalul capturării instituțiilor și folosirii acestor instituții în scopuri înguste de partid.

Dar spunând că sunt pași în direcția corectă, și aici nu importă care a fost motivarea acestor pași, eu vreau să vă zic un alt lucru: noi avem o problemă foarte serioasă, pentru că atâta timp cât noi nu discutăm reglementarea politică, cât noi nu discutăm problema statutului special pentru regiunea transnistreană și această problemă nu este pusă în discuție în cadrul negocierilor, acești pași cu diplome, cu plăcuțe de înmatriculare, cu fermieri ar putea crea o realitate și un mod de rezolvare a problemelor care va fi folosit în viitor și va servi ca un precedent pentru abordarea problemelor de statut special. Și eu cred că aici este o problemă, pentru că noi nu știm în cadrul cărui concept rezolvăm toate aceste probleme sau facem acești „pași mici” și eu în general cred că fără discuții despre statutul regiunii transnistrene nu are rost să mai rezolvi multe din aceste probleme, pentru că acolo noi vom fi nevoiți să facem anumite cedări.”

Europa Liberă: Și iată chiar și exemplul cu vinieta. Dacă ați fost atent, ați observat că s-a discutat în cadrul acestei vizite această chestiune – 100 de euro introduse de autoritățile transnistrene în calitate de vinietă pentru transporturile de pe malul drept, în moment ce Chișinăul a acceptat să introducă, pe de altă parte, cele transnistrene autoturisme în circuitul internațional. Nu demonstrează, iată, acest caz anume că acest lucru cu „pașii mici” în timp ce nu se pune pe agendă și subiectul de bază, politic, e contraproductiv până la urmă?

Vladislav Kulminski: „Eu nu cred că el este contraproductiv, pentru că problemele trebuie să fie rezolvate în orice caz, doar că această problemă de statut, problema de reglementare politică trebuie să fie abordată și este sarcina Guvernului de la Chișinău să insiste asupra acestei abordări.”

Europa Liberă: Aveți impresia că nu se abordează deloc sau poate în discuții?

Vladislav Kulminski: „Eu v-am zis că abordarea noastră este una destul de situativă și nu una strategică. Și este o problemă. Uitați-vă, când Dvs. vorbiți despre această vinietă, dar haideți eu o să vă aduc un alt exemplu. Spre exemplu, oficialii noștri, parlamentari, reprezentanții Guvernului, primari nu au acces liber în regiunea transnistreană. Corect?”

Europa Liberă: De mulți, mulți ani...

Guvernul trebuie să fie mult mai insistent în rezolvarea anumitor probleme...

Vladislav Kulminski: „De mulți, mulți ani, timp în care toți așa-numiții „oficiali” din regiunea transnistreană pot folosi aeroportul din Chișinău liber, adică nimeni nu le pune piedici etc., adică aici este un proces de negocieri și Guvernul trebuie să fie mult mai insistent în rezolvarea anumitor probleme care sunt importante pentru noi. Iată, de ce, spre exemplu, oficialii noștri nu au acces liber în regiunea transnistreană? Este o problemă, nu?”

Europa Liberă: Dar Guvernul pare să aibă alte priorități. Iată, inspecția la Cobasna, ce s-a mai punctat zilele astea... Deci, iată, afișează Guvernul niște priorități, numai că din ce înțeleg nu coincide cu ceea ce vedeți Dvs. ca priorități?

Vladislav Kulminski: „Nu, eu iarăși pledez pentru abordare strategică comună, cu implicarea societății civile, a experților, a tuturor factorilor de decizie și eu cred că această problemă trebuie să fie una din problemele prioritare pentru Republica Moldova. Cu depozitul din Cobasna, eu nu știu de ce s-a trezit acum Guvernul, adică de ce nu a abordat această problemă în trecut, mie mi se pare că el a fost pus în discuție pur și simplu ca să arate că Chișinăul insistă pe niște chestii foarte importante și foarte dificile.

Și desigur că este o problemă destul de importantă, dar ea a apărut cam subit, adică n-am înțeles de ce anume acum a fost pusă problema respectivă în discuție și în cadrul căror negocieri va fi abordată această problemă. De aia eu zic că această abordare e situativă, poate totuși până la urmă nu este cea mai corectă abordare în reglementarea conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Dle Kulminski, dar revenind la dl Frattini, emisarul OSCE, n-aveți impresia că în cazul lui nu e vorba de o atitudine pro-rusă, cum zic unii aici, ci de un simplu realism? Poate că dl Frattini și europenii spun pe șleau ceea ce unii politicieni moldoveni evită să zică, și anume faptul că Rusia chiar niciodată nu-și va retrage armata? Și atunci, cum poate fi rezolvată problema asta?

Vladislav Kulminski: „Eu cred că da. Când Dvs. vorbiți despre realism geopolitic, probabil că aceasta este abordarea dlui Frattini. În ceea ce se referă la atitudinea d-lui pro-rusă, până la urmă este sarcina Chișinăului sau decizia Chișinăului de a accepta așa ceva sau de a nu accepta așa ceva. Până la urmă, eu cred că în condițiile actuale nimeni nu va putea să ne impună anumite soluții cu care noi nu suntem de acord. Și din cauza aceasta noi putem să abordăm această problemă în două feluri diferite – noi putem să vedem asta ca o problemă sau ca o oportunitate. Totul depinde de noi și eu de asta vă zic că noi avem nevoie de o abordare strategică, mult mai strategică decât ceea ce avem acum, la etapa actuală.”

Europa Liberă: Și un ultim aspect, dle Kulminski. Cu prilejul acestei vizite, s-a reacționat pentru prima dată la Chișinău la investigația jurnalistică care descoperise că decizia Ucrainei de a renunța la propriile sancțiuni față de Uzina metalurgică de la Râbnița, un agent economic foarte important pentru regiune, s-ar datora intervenției premierului Pavel Filip pe lângă autoritățile ucrainene. Și Frattini, și Lesnic l-au justificat pe dl Filip. Mi s-a părut totuși că, cel puțin Frattini a făcut acest gest parcă urmând o rugăminte a Chișinăului. Nu ați avut aceeași impresie?

Vladislav Kulminski: „Eu tot așa cred. Exact această impresie am avut, doar că eu nu cred că el a intrat în esența problemei și eu nu cred că el a înțeles până la urmă despre ce este vorba aici. Eu cred că anume el a fost rugat să laude decizia Guvernului...”

Europa Liberă: Dar despre ce a fost vorba din punctul Dvs. de vedere?

Vladislav Kulminski: „Aici eu am o abordare foarte și foarte diferită. Când Guvernul Ucrainei a pus Uzina metalurgică de la Râbnița pe lista neagră, Chișinăul avea oportunități, Chișinăul trebuia să joace mult mai strategic decât ceea ce ei au făcut. Uitați-vă, Uzina metalurgică de la Râbnița nu achită prețul gazului rusesc, adică nici MoldovaGaz, nici Gazprom-ul nu primește niciun bănuț pentru gazele naturale pe care lucrează Uzina metalurgică de la Râbnița. Dar ce se întâmplă cu toată această datorie? Asta este o problemă foarte și foarte mare.

Probabil că asta devine datoria noastră națională. Și aici desigur că Chișinăul trebuia să se gândească la toți lucrătorii care sunt acolo, la Uzina metalurgică de la Râbnița, pentru că asta e ceea ce se numește «образующее предприятие» (care formează o întreprindere), știți, este o expresie în limba rusă, dar în același timp noi trebuie să fim conștienți că noi aveam o oportunitate să schimbăm abordarea noastră și eu cred că aici până la urmă a fost vorba de o simplă schemă și eu nu cred că acest lucru a fost făcut gratis. Iarăși vorbim despre o abordare situativă.”

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune.

XS
SM
MD
LG