În Germania răsăriteană s-au adunat în fiecare luni manifestanţi care au protestat împotriva „vaccinării obligatorii”, împotriva ajutorului acordat Ucrainei și împotriva migranților. Protestele acestea ţin de săptămâni întregi, oamenii au ieşit în stradă în Gera, la Berlin, la Dresda, Leipzig şi în multe alte localităţi mari şi mici. Observatorii scenei politice germane s-au întrebat, de-a lungul anului 2022, dacă există o amenințare de radicalizare a celor care nu sunt înregimentaţi în diversele partide politice, care de cele mai multe ori organizează manifestaţiile.
Alternativa pentru Germania (AfD) şi protestele din est
Cel mai vizibil dintre aceste partide este cel naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) care, vara trecută, a anunţat ameninţător că Germania va trăi o „toamnă fierbinte”. Ameninţarea răspândită pe reţele de socializare şi prin intermediul diverselor platforme electronice s-a dovedit totuşi că nu a avut ecoul scontat. Lansând sloganul, „Mai întâi ţara noastră” („Unser Land zuerst!”), partidul AfD a reuşit să strângă numai în octombrie peste 10.000 de demonstraţi la Berlin, care au cerut, între altele, deschiderea gazoductului Nord Stream 2, oprirea sancţiunilor contra Rusiei şi încetarea livrărilor de armanent în Ucraina. Organizatorii au vorbit despre pericolul extinderii războiului asupra Europei şi au cerut protejarea social-economică a germanilor, afectaţi de criza actuală. A fost singura demonstraţie la care a participat un număr de oameni atât de mare.
Saxonii liberi, Patrioţii din Turingia estică şi Turingia liberă
Partidul naţionalist-autoritar AfD a fost coorganizator de manifestaţii similare şi în alte localităţi est-germane, în care rolul principal l-au jucat însă formaţiuni politice mai mici şi cu mult mai radicale. Trei dintre ele au reuşit să capteze interesul publicului din răsărit, Saxonii liberi (Freie Sachsen), Turingia liberă (Freies Thüringen) şi Patrioţii din Turingia estică (Patrioten Ostthüringen). Discursul liderului politic al celor două organizaţii din landul estic Turingia, Frank Haußner, este de o radicalitate care o întrece pe cea a altor personaje active pe scena politică extremistă germană. Haußner a întreţinut contacte cu puciustul arestat Heinrich Reuß, cel care intenţiona să preia conducerea actuală a Germaniei, după înlăturarea guvernului. Într-o cuvântare ţinută în faţa fanilor săi, Haußner a elogiat o conferinţă a lui Reuß în cursul căreia acesta şi-a expus teoriile suveraniste şi utopiile politice legate de reînvierea Germaniei în frontierele din perioada imperiului.
Un alt extremist activ în Germania răsăriteană care a reuşit sistematic să adune în oraşul Gera mii de manifestanţi este Christian Klar. Potrivit presei, Klar, în vârstă de 42 de ani, a fost condamnat în trecut pentru furt. Există fotografii în care poate fi văzut la o demonstraţie a organizaţiei Apărarea Patriei din Turingia (Thüringer Heimatschutz), despre care se ştie că a fost pepiniera organizaţiei teroriste, Subterana Naţional-Socialistă (Nationalsozialistischer Untergrund - NSU). „Subterana” a fost implicată în asasinarea mai multor persoane. După depistarea grupului terorist doi membri s-au sinucis, iar cea de-a treia persoană implicată a fost arestată şi condamnată, în 2018, la închisoare pe viaţă.
Christian Klar a mai activat şi în cadrul organizaţiei eurosceptice, anti-migraţioniste şi xenofobe Pegida din Turingia.
(Pegida, înfiinţată în octombrie 2014, în oraşul est-german Dresda, este un acronim şi înseamnă: „Patrioţi Europeni contra islamizării Apusului”. Fondatorii doreau iniţial să-i spună: „Pegada”, adică „Patrioţi Europeni contra americanizării Apusului”, precum a arătat expertul Volker Weiß într-un studiu apărut în 2017 sub titlul: Revolta autoritară. Noua Dreaptă şi declinul Occidentului.)
Demonstraţiile est-germane care au loc în fiecare luni constituie o preluare abuzivă a tradiţiei manifestaţiilor istorice din Germania răsăriteană, din 1989, care şi ele se desfăşurau întotdeauna luni, contribuind la prăbuşirea regimului comunist.
Odată cu începerea anotimpului rece, numărul manifestanţilor a scăzut. Primăvara ce vine ar putea reimpulsiona valul de proteste. Acum vocile agitatorilor răsună mai ales în spaţiul virtual. Ce va fi în 2023 rămâne de văzut.
