Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
Ultimele evoluții:
- Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului a descris războiul din Ucraina drept o „poveste de groază a încălcărilor drepturilor civililor”, în care respectul pentru dreptul internațional a fost „total ignorat”
- Generalul maior Rustam Minnekaiev, comandantul adjunct al districtului militar central al Rusiei ar fi spus, potrivit agențiilor ruse citate de BBC, că trupele rusești au ca obiectiv cucerirea estului și sudului Ucrainei și că acest coridor terestru va oferi Rusiei și acces în Transnistria, unde sunt deja staționate trupe rusești.
- Aflat la București, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat vineri că a ridicat problema livrărilor de armelor în cadrul discuției cu premierul român Nicolae Ciucă și a precizat că „lăsăm la latitudinea țărilor să decidă ce să facă”.
- Ucrainenii continuă să reziste în orașul asediat Mariupol, a declarat președintele Volodimir Zelenski la 22 aprilie, contrazicând afirmația Rusiei potrivit căreia ar fi „eliberat” portul strategic de la Marea Azov.
- Președintele Joe Biden a declarat că afirmația lui Vladimir Putin că orașul Mariupol ar fi sub controlul trupelor rusești este „discutabilă” și a anunțat un nou ajutor de 1,3 miliarde de dolari pentru Ucraina. Biden a spus că, în ciuda afirmațiilor lui Putin, „nu există încă nicio dovadă că Mariupol este complet cucerit".
- Ucraina are nevoie de 7 miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile economice provocate de invazia Rusiei, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un discurs virtual adresat Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale. Armata rusă urmărește să distrugă „toate obiectivele care pot servi ca bază economică pentru viața” ucrainenilor: gări, depozite de alimente, petrol, rafinării, a spus el. Estimarea BM privind pagubele provocate clădirilor și infrastructurii din Ucraina este de 60 de miliarde de dolari.
- Națiunile occidentale au „voința” de a ajuta la reconstrucția Ucrainei și există un impuls tot mai mare în rândul țărilor Uniunii Europene pentru a vedea Ucraina alături de UE, a declarat ministra lituaniană de finanțe Gintare Skaiste.
- Ministerul rus de Externe a extins interdicția de intrare în SUA a unor oficiali americani incluzându-i și pe vicepreședinta americană Kamala Harris, pe directorul general al Meta, Mark Zuckerberg, și pe alți 27 de americani proeminenți.
- Premierul spaniol Pedro Sanchez și premierul danez Mette Frederiksen au efectuat o vizită-surpriză la Kiev pentru discuții cu președintele Volodimir Zelenski. Sanchez a declarat într-un tweet, după ce a vizitat orașul Borodyanka pe 21 aprilie, că a fost „șocat să vadă ororile și atrocitățile războiului [președintelui rus Vladimir] Putin pe străzile din Borodianka". "
- Rusia afirmă că a închis consulatele Letoniei, Lituaniei și Estoniei din diferite părți ale acestor țări și a cerut membrilor personalului acestora să plece, ca represalii la recentele demersuri diplomatice împotriva Moscovei din partea celor trei țări baltice.
Ce are Pușkin cu războiul din Ucraina?
Războaiele culturale sunt cel puțin la fel de dure și nemiloase care cele reale, de pe teren și de multe ori lasă urme pentru generații: monumente care dispar, statui, cărți arse și artiști interziși sau puși la index, toate fac parte din arsenalul de război.
Pe fundalul invaziei rusești, peste tot în Ucraina au loc campanii de „derusificare” (rimează cu „denazificare”?), care presupun și redenumirea străzilor sau demolarea statuilor. În trei orașe, bunăoară, au fost date jos monumentele marelui poet rus Alexandr Pușkin. Autoritățile orașului Harkov, oraș supus unui intens bombardament de la sfârșitul lui februarie, au de gând acțiuni similare. Istoricul și jurnalistul local Filip Dikan explică de ce.
Volodimir Zelenski spune că Mariupol continuă să reziste
Ucrainenii continuă să reziste în orașul asediat Mariupol, a declarat președintele Volodimir Zelenski la 22 aprilie, contrazicând afirmația Rusiei potrivit căreia ar fi „eliberat” portul strategic de la Marea Azov după aproape două luni de bombardamente intense care au provocat mii de morți și distrugeri pe scară largă.
Ieri, președintele rus Vladimir Putin susținea că forțele ruse au „eliberat” orașul Mariupol și a oprit luarea cu asalt a complexului siderurgic Azovstal, unde se află mii de soldați ucraineni împreună cu alte mii de civili. În schimb, Putin a ordonat forțelor ruse să izoleze Azovstal atât de strâns încât „nici măcar o muscă să nu poată ieși”, argumentând că „nu este nevoie” să riște viețile trupelor rusești.
Dar Zelenski a declarat că luptele continuă. „Ele nu pot decât să întârzie inevitabilul - momentul în care invadatorii vor trebui să părăsească teritoriul nostru, în special Mariupol, un oraș care continuă să reziste Rusiei, în ciuda a tot ceea ce spun ocupanții”.
Zelenski: Ucraina are nevoie de 7 miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile de război
Ucraina are nevoie de șapte miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile economice cauzate de invazia Rusiei, a declarat președintele Volodimir Zelenski pe 21 aprilie, într-o alocuțiune virtuală adresată consiliilor de conducere ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale. Forțele rusești, spune Zelenski, urmăresc să distrugă „toate obiectele din Ucraina care pot servi drept bază economică pentru viață" inclusiv gări, depozite de alimente, petrol sau rafinării.
Președintele Băncii Mondiale, David Malpass, a declarat că, estimativ, pagubele provocate clădirilor și infrastructurii din Ucraina sunt de 60 de miliarde de dolari. În această estimare nu intră pagubele provocate economiei ucrainene de război, a spus Malpass, care a adăugat că „războiul este încă în curs de desfășurare, așa că aceste costuri sunt în creștere”.
Putin anulează planul de a lua cu asalt Azovstal și ordonă, în schimb, asedierea acestuia
Președintele rus Vladimir Putin i-a ordonat ministrului apărării, Serghei Șoigu, să anuleze planurile de a lua cu asalt uzina siderurgică Azovstal din orașul portuar ucrainean asediat Mariupol și să o blocheze combinatul în schimb, pentru a proteja viețile soldaților ruși.
Șoigu i-a spus lui Putin că „tot Mariupol se află sub controlul armatei ruse” și al separatiștilor susținuți de Moscova, iar uzina Azovstal „este izolată și în siguranță".
Putin a declarat în timpul întâlnirii că ar fi „nepractic” să ia cu asalt imensul complex industrial, deoarece „nu este nevoie să intre în acele catacombe și să se târască în subteran sub aceste instalații industriale”. Trupele rusești își continuă ofensiva totală în estul Ucrainei, în timp ce Kievul a propus organizarea unei „runde speciale” de negocieri la Mariupol.
În semn de protest față de Rusia, miniștrii de finanțe din țările occidentale au părăsit reuniunea G20
Ministrul american al finanțelor, Janet Yellen, și omologii săi canadieni și europeni au părăsit, la 20 aprilie, o reuniune a miniștrilor de finanțe din cadrul Grupului celor 20, în semn de protest față de invazia Moscovei în Ucraina. Yellen le-a spus participanților că dezaprobă ferm prezența unui înalt oficial rus la reuniune, potrivit a două surse care au vorbit cu Reuters sub rezerva anonimatului. Ministrul american declarase la începutul acestei săptămâni că nu va participa la întâlniri cu omologii săi mondiali dacă vor fi incluși oficiali ruși. Mai multe amănunte, AICI.
Chișinăul răspunde criticilor de la Moscova în cazul simbolurilor interzise
Autoritățile de la Chișinău au respins drept „inacceptabile” criticile Moscovei în legătură cu interzicerea în R. Moldova a unor însemne care ar simboliza agresiunea rusă în Ucraina, ambasadorul rus Oleg Vasnețov fiind convocat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) pentru a i se exprima protestul.
Reacția survine după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus Maria Zaharova a spus pe 20 aprilie că interzicerea „panglicii Sf. Gheorghe” de către R. Moldova ar fi „o insultă la adresa memoriei eroilor”, care „și-au apărat țările și popoarele din alte țări de fascism și nazism”. Zaharova a spus că președinta moldoveană Maia Sandu și-ar „depăși atribuțiile” prin deciziile recente, amenințând cu posibile măsuri de răspuns ale Rusiei, dacă Chișinăul face noi declarații anti-ruse. „Aceste răspunsuri vor fi dureroase. Nu este alegerea noastră”, a spus Zaharova.
UE pregătește un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
Următorul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ar putea să vizeze Sberbank, care deține 37% din piață, dar și întreprinderi petroliere, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un interviu cu Bild am Sonntag.
Von der Leyen a spus că acum la Bruxelles se caută „mecanisme inteligente”, care să permită includerea în noul pachet restricții pentru petrolul rusesc. „Nu trebuie permitem ca Putin să obțină prețuri și mai mari pe alte piețe pentru livrări care altfel ajugeau în UE”. Ea a precizat că scopul conducerii UE este „reducerea veniturilor lui Putin”.
Potrivit agenției Reuters, Uniunea Europeană a „cruțat” până acum să impună sancțiuni Sberbank, deoarece prin această bancă țările europene fac plățile pentru gazul și petrolul rusesc pe care îl cumpără.
Violuri comise de militari ruși, dezvăluite în Ucraina
Locuitorii orașelor ucrainene eliberate acuză militarii ruși nu numai de jafuri și prădare, ci și de violare a civililor. Procuratura Generală a Ucrainei a început să investigheze primul caz de acest fel, iar activiștii pentru drepturile omului și voluntarii adună dovezi pentru altele.
În războiul din Ucraina, Rusia „orbecăie” | Problema sateliților
Rusia și-a intensificat atacurile în estul Ucrainei, unde se așteaptă acum o ofensivă pe scară largă, după ce a fost forțată să se retragă din jurul Kievului și să se regrupeze. Potrivit surselor ucrainene, dar și a serviciilor occidentale de informații, în primele săptămâni ale invaziei, a suferit pierderi semnificative, în oameni și echipament.
Experții militari au remarcat și faptul că nu a lansat sau nu a putut lansa o campanie coordonată, între forțele terestre, aeriene și maritime. Nu a reușit nici să controleze spațiul aerian deasupra Ucrainei, pentru a-și folosi eficient o aviație militară, net superioară celei ucrainene. Motivul? Infrastructura de comunicație și starea sateliților. Mai multe amănunte AICI.
Interzicerea simbolurilor „agresiunii rusești în Ucraina”, primită cu proteste la Bălți, Comrat și Moscova
Deciziile adoptate de parlament ce vizează interzicerea simbolurilor „agresiunii rusești în Ucraina”, literele Z, V, O, precum și a așa-zisei „panglici a Sf. Gheorghe” „reprezintă un drept suveran al țării noastre”, a declarat pentru Europa Liberă purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Daniel Vodă. „Facem apel către partea rusă să se abțină de la implicarea în procesele interne și democratice din Republica Moldova”, a adăudat reprezentantul diplomației moldovene.
Mai multe amănunte AICI.
Joe Biden acuză Rusia de genocid în Ucraina
Președintele american Joe Biden a declarat pentru prima dată că acțiunile Rusiei în Ucraina sunt un „genocid”. „Da, am spus genocid pentru că a devenit tot mai clar că Putin încearcă să șteargă chiar ideea că este posibil să fii ucrainean, iar dovezile se înmulțesc”, le-a spus Biden reporterilor pe 12 aprilie, în timp ce se pregătea să urce la bordul avionului Air Force One după un discurs ținut în Des Moines, Iowa. Mai multe amănunte AICI.
În Ucraina sunt exhumate victimele de la Bucea, pentru expertize medico-legale și reînmormântare
Autoritățile ucrainene au exhumat zeci de cadavre din gropi comune în suburbia Bucea a Kievului, pentru teste medico-legale și pentru o înmormântare cuvenită. Există dovezi solide că forțele ruse au comis crime de război în acest oraș. Șeful Poliției naționale ucrainene a declarat pentru RFE/RL, la 8 aprilie, că multe victime au fost împușcate în tâmplă de la mică distanță.
VIDEO: Cum reacționează rușii la acuzațiile de la Bucea:
Moscova și „operațiunile ei militare”
În ultimele aproape opt decenii, fosta Uniune Sovietică (URSS), iar apoi și moștenitoarea sa, Federația Rusă, au fost implicate în multe conflicte militare. De fiecare dată denumirea oficială a agresiunii a fost alta decât cea occidentală, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.
