Linkuri accesibilitate

R. Moldova: Fiecare a treia femeie romă nu are studii, fiecare a patra nu a fost la medic, peste 80% nu au de lucru


Pagina de Facebook a ONG-ului „Rețeaua femeilor și fetelor roma din Moldova”, 2019
Pagina de Facebook a ONG-ului „Rețeaua femeilor și fetelor roma din Moldova”, 2019

Un studiu realizat de ONG-ul „Rețeaua femeilor și fetelor roma din Moldova” despre situația aproape fără ieșire a acestora.

Analfabetismul, şomajul şi accesul limitat la servicii de sănătate sunt doar câteva probleme cu care se confruntă comunitatea romă din R. Moldova, în special femeile. 40 la sută din femeile rome din țară nu au studii, marea majoritate nu au un loc de muncă, iar fiecare a patra nu au fost la medic în ultimii cinci ani, arată datele unui sondaj realizat de Rețeaua Femeilor și Fetelor Rome din Republica Moldova.

Situația femeilor roma din R.Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:04 0:00
Link direct


Datele sondajului sunt alarmante, spun autorii, şi arată că că planul de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă valabil pentru perioada 2016-2020 nu este pus în aplicare.

86 la sută dintre femeile rome continuă să fie șomere sau să muncesc neoficial,.


Creșterea ratei de încadrare în câmpul muncii a romilor a fost una din țintele programului guvernamental. În realitate însă 86 la sută dintre femeile rome continuă să fie șomere sau să muncesc neoficial, spune Cristina Răducan, președinta Rețelei Femeilor Rome din Moldova:

„De la asta suferim nu doar noi, femeile rome, dar şi bugetul statului, ceea ce este foarte important pentru că trăim în aceeaşi ţară.”

Una din cauze este analfabetismul, or patru din 10 femei rome nu au nici patru clase terminate, în consecință nu ştiu să scrie şi nici să citească, deşi 60 la sută dintre ele ar dori să facă studii. Nici la capitolul îmbunătățirea nivelului de sănătate în rândurile romilor prin informarea acestora, prevăzut în planul de acţiuni, nu s-au înregistrat progrese, cel puţin în cazul femeilor rome, spune Cristina Răducan.

Datele sondajului arată că fiecare a patra femeie de etnie romă nu a fost la medic în ultimii cel puţin cinci ani. Cauzele sunt multiple, de la lipsa banilor, și atitudine discriminatorie, până la necunoașterea consecințelor refuzului de a merge la un medic. Deşi informarea în diverse domenii, cum ar fi angajare, educaţie, sănătate, este o măsură ce trece ca un fir roşu prin întreg planul de acţiuni, 88 la sută din femeile rome deplâng lipsa de informare, spune Răducanu:

„Unica picătură de sursă de informare pe care o avem sunt mediatorii noştri comunitari care îşi dedică toate eforturile ca să aducă informaţia către populaţia romă, inclusiv femeile rome.”

În prezent activează 33 de mediatori, din numărul de 48 care ar fi necesari.


Serviciul mediatorilor comunitari a fost instituit în 2013 pentru a facilita integrarea romilor în societate. Iniţial autorităţile promiteau câte un mediator comunitar în fiecare localitate cu o populație romă mai mare de 150 de persoane. În prezent activează 33 de mediatori, din numărul de 48 care ar fi necesari. După reforma descentralizării din 2015 mediatorii sunt salarizaţi de autorităţile locale, or unele primării refuză să direcționeze resurse pentru acest serviciu, motiv din care în unele localități mediatorii activează în bază de voluntariat. Instituţia mediatorului comunitar ar trebui consolidată, pentru că în localităţile unde deja activează mediatori, practica a arătat că s-a mărit numărul copiilor care frecventează şcoala, a scăzut abandonul şcolar, romii îşi doresc să participe la viaţa comunităţii şi accesează serviciile sociale despre care anterior nu cunoşteau nimic, consideră Elena Radița, mediator comunitar în Râșcani:

„Lucrurile la noi în Moldova pot fi schimbate spre bine cu ajutorul nostru. important este să ne dorim acest lucru şi să ne implicăm”.

Se propune diversificarea programele de educație pentru femeile rome, astfel încât acestea să poată să obțină cunoștințe și în afara sistemului clasic de școlarizare.


Rețeaua Femeilor Rome din Moldova a elaborat un manifest pe care îl va transmite şi autorităților în speranţa că propunerile vor fi luate în consideraţie la elaborarea următorului plan de acțiuni pentru susținerea populației de etnie romă pentru perioada 2020-2024. În manifest se propune, între altele, diversificarea programele de educație pentru femeile rome, astfel încât acestea să poată să obțină cunoștințe și în afara instituţiilor educaţionale. O altă propunere ţine de valorificarea meseriilor specifice femeilor rome și promovarea istoriilor de succes ale acestora, ca o soluție pentru diminuarea șomajului în rândul acestora.

Previous Next

XS
SM
MD
LG