„R. Moldova nu s-a realizat din perspectivă de țară, stat sau chiar de națiune” (raport)

„Pe parcursul celor 30 de ani de independență, Republica Moldova nu s-a realizat din perspectivă de țară, stat sau chiar de națiune. Din perspectiva fiecăruia din cele trei concepte, Republica Moldova a rămas puternic fracturată până în ziua de azi”, declară autorii Raportului de Stare a Țării, elaborat de Expert-Grup și Fundația Friedrich Ebert și prezentat la Conferința MACRO 2021.

„Unul dintre principalele obstacole în creșterea economică este problema corupției și eșecurile de guvernare, iar reformele au fost amânate constant din cauza populismului politicienilor”, a rezumat concluziile raportului directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, concluziile raportului. Drept urmare, după 30 de ani de independență, de facto, nu există un contract social autentic dintre stat și actorii non-statali (populație și firme), din cauza lipsei acute de încredere în autorități. Pentru a-și consolida competitivitatea, Republica Moldova trebuie să valorifice mai eficient capitalul uman, să se tehnologizeze, să-și consolideze securitatea energetică și să devină mai imună la schimbările climaterice, a menționat Adrian Lupușor.

Într-o intervenție on-line, prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că este de acord cu faptul că una din principalele probleme ale Republicii Moldova este lipsa cronică de încredere a oamenilor în stat și în faptul că instituțiile publice lucrează în beneficiul lor.

„Obiectivul nostru este că readucem încrederea și speranța unui trai mai bun pentru oameni, alături de familiilor lor, încredere care să tempereze valul de migrație. Pentru a realiza acest obiectiv, reforma justiției și progresele în combaterea corupției sunt factori cheie”, a spus Natalia Gavrilița. „În acest moment Republica Moldova se confruntă cu mai multe crize, inclusiv regionale. Din perspectivă istorică crizele au fost cele care ne-au învățat să progresăm. Lecțiile învățate de pe urma crizelor în ultimii 30 de ani sunt nevoia diversificării, implicării partenerilor și îmbunătățirea politicilor publice”, a mai spus Natalia Gavrilița.

Crizele repetate și eșecul în asigurarea supremației legii au făcut din Republica Moldova unul din statele cele mai slab dezvoltate din regiune, spune și Valeriu Prohnițchi, director de program la Expert-Grup. Printre cele mai răsunătoare eșecuri ale anilor de independență expertul a numit frauda bancară, care a echivalat cu cel puțin 5 ani de dezvoltare pierduți și o scădere cu 10-15 la sută din PIB; colapsarea întreprinderilor de stat și transformarea acestora în mecanisme de spălare a banilor, care au pervertit sistemul democratic din Republica Moldova și au corupt elitele; și eșecul în asigurarea supremației legii.

Iar ca soluții, Valeriu Prohnițchi recomandă modernizarea sistemului educațional, devenit ineficient și anacronic, recuperarea decalajului tehnologic, creșterea accelerată a productivității muncii ca singură modalitate de a nu prăbuși sistemul de pensii și, foarte important, adaptarea la schimbările climaterice care va deveni provocarea cea mai importantă în următoarele decenii.

Nu există țări care o duc bine în zone de haos

„Evoluția economică a Republicii Moldova în 30 de ani a fost legată de evoluția politică, ambele la fel de sinuoasă și nehotărâte – la într-un tangou argentinian: doi pași înainte și unul înapoi. Așa a fost și în reforme, iar lipsa de memorie instituțională ne-a jucat festa – dacă ne uităm la numărul reformelor contramandate, suntem un lider absolut în regiune”, a declarat la Conferința Macro Oleg Serebrian, care a subliniat că vorbește în nume propriu, din perspectiva unui analist și mai puțin din poziția de ambasador.

Oleg Serebrian a menționat că felul în care se dezvoltă o țară contează foarte mult și situația regională. „Nu există țări care o duc bine în zone de haos. Republica Moldova s-a aflat din start într-o regiune turbulentă. Conflictul transnistrean a fost o pată nu doar din perspectiva securității, dar pentru imaginea credibilității Republicii Moldova – investitorii nu vin cu poftă într-o țară cu un conflict înghețat, ușor decongelabil.”

Oleg Serebrian a subliniat că Republica Moldova este pe cele mai proaste poziții în regiune privind lipsa forței de muncă, dar și la atragerea investițiilor, și asta inclusiv din cauza corupției – o problemă moștenită încă din URSS, valabilă în toate statele post-sovietice și care „a fost ca un virus care, la fel ca și Covidul, s-a răspândit endemic, inclusiv la nivel înalt”.

Profesorul Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), a declarat la Conferința Macro că cercetarea în cei 30 de ani de independență a involuat din cauza lipsei de investiții și acum se mai ține doar pe entuziasmul savanților. „Cercetarea are nevoie de condiții pentru a se dezvolta. Nu putem ieși cu sapa și hârlețul să elaborăm vaccinuri anti-Covid. În Republica Moldova cheltuielile pentru un cercetător sunt de 80 de ori mai mici decât în țările UE. Domeniul științei nu mai este atractiv pentru tineri. Nu există o infrastructură adecvată. În contextul dezvoltării unei economii inteligente, savanții pot contribui prin implicare în educație, la pregătirea cadrelor, la elaborarea de inovații în domeniul ecologiei, securității energetice, securității alimentare și în alte domenii de interes pentru economia națională”, a declarat Ion Tighineanu. Singura posibilitate pentru Republica Moldova de a se dezvolta este, în opinia președintelui AȘM, de a pune accent pe educație și cercetare și pe oportunitățile oferite de dezvoltarea tehnologiilor.

Nu poți într-o instituție publică să ai funcționari bine pregătiți și slab plătiți…

Valentina Badrajan, directoare executivă a Fondului de Dezvoltare Durabilă din Moldova, spune că în anii dezvoltarea din Republica Moldova în anii independenței s-a datorat în mare parte asistenței și presiunii venite din partea partenerilor externi. Dar Republica Moldova în continuare are o capacitate extrem de redusă de absorbție a asistenței externe.

„Problemele cele mai mari care împiedică Republica Moldova să absoarbă asistența externă țin de birocrația excesivă din instituții și lipsa capitalului uman. Avem exod și lipsă de profesioniști atât în sectorul public, cât și în cel privat. Nu poți într-o instituție publică să ai funcționari bine pregătiți și slab plătiți. Și dacă în programele internaționale sunt specialiști buni, ei trebuie să aibă parteneri egali în instituțiile publice, pentru a putea face reforme. Multă lume vorbește despre succesul reformelor în Georgia. Dar acolo a existat personal calificat cu salarii decente finanțate din asistență externă”, Valentina Badrajan.

Unul dintre puținele proiecte de succes în Republica Moldova a fost cel al Programului Compact al Corporației Provocările Mileniului din SUA, axat pe două domenii strategice – infrastructura de drumuri și agricultura sustenabilă. Succesul s-a datorat presiunii de a realiza proiectul într-un interval fix de timp și în condiții de transparență. „Dar cu excepția acestui proiect, care a pus termene de realizare foarte ferme de 5 ani, în rest avem întârzieri la majoritatea proiectelor cu donatorii internaționali. Și acest lucru generează pierderi financiare importante și scade eficienta reformelor și ritmul dezvoltării Republicii Moldova”, spune fosta viceministră a Economiei.

Alexandr Muravschi, fost deputat și fost ministru al Economiei, spune și el că problema cea mai mare a Republicii Moldova sunt cadrele. „În sistemul public trebuie să fie un aparat profesionist și trebuie oprită practica prin care fiecare guvernare schimbă garnitura. 90 la sută din succes sunt asigurate de oameni profesioniști în aparatul de stat. Dacă nu rezolvăm acest aspect, nu vom avea o creștere economică care să schimbe realitățile din Republica Moldova”, a declarat Alexandr Muravschi.