Guvernul moldovean intenționează să aplice măsuri de reducere cu 15% a consumului de gaze în perioada rece a anului (octombrie – martie), urmând exemplul Uniunii Europene, indiferent dacă vor fi sau nu reduse livrările de gaze de către Gazprom. Concernul rus de stat a redus livrările către R. Moldova în octombrie 2021, pentru mai multe săptămâni, iar către țările UE livrările se reduc constant în 2022 pe fundalul războiului din Ucraina.
Dar cât de mult se aseamănă principalele măsuri de raționalizare a consumului dezbătute la Chișinău și în capitale din UE?
Măsurile moldovene
Un plan de măsuri supus dezbaterilor publice în perioada 2-5 august propune, între altele:
- Studii și muncă de la distanță (10 zile pe lună pentru elevi),
- Sistarea iluminării stradale pe timp de noapte, după ora 23,
- Reducerea temperaturilor în încăperi la 19 grade Celsius în cadrul hotelurilor, restaurantelor, clădirilor comerciale, publice, gospodăriilor casnice,
- Reducerea temperaturii agentului termic livrat centralizat cu până la 10%
Planul de măsuri mai trebuie aprobat de Guvern. Raționalizarea poate lua forme mai severe în cazul în care Gazprom reduce livrările cu 35%, cu 50% sau le sistează sută la sută.
În cazul reducerii livrărilor cu până la 50%, niciun consumator nu va fi deconectat. Dar dacă livrările se sistează, propunerea guvernului prevede că vor fi debranșați „consumatorii întreruptibili”, începând cu luna noiembrie. Consumatorii „întreruptibili” nu includ consumatorii casnici și prestatorii de servicii sociale esențiale (grădinițe de copii, orfelinatele, instituțiile de învățământ, instituțiile medicale, azilurile etc.). Consumatorii casnici sunt protejați prin lege contra deconectărilor.
Guvernul moldovean estimează că, în cazul sistării livrărilor de către Gazprom, va putea acoperi deficitul până în luna ianuarie și parțial februarie dintr-un împrumut de 300 de milioane de euro acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru achiziția de gaze pe piața europeană. Ulterior, volumul de gaze necesar va fi achiziționat din banii acumulați din facturi, în condițiile în care tarifele vor fi ajustate la costul real al achiziționării.
Din împrumutul BERD, ar putea fi procurat un volum de gaze naturale de până la 200 mil. m3, la un preț estimativ de 1.500 Euro/1000 m3. Totodată, Guvernul va încerca să completeze rezervele de stat de păcură și de cărbune.
Măsuri europene
Țările membre ale UE au aprobat la 26 iulie un plan de urgență pentru reducerea consumului de gaze cu 15%, la propunerea Comisiei Europene. Măsurile concrete sunt decise de fiecare guvern separat, dar dacă nu rezultă în economii de 15%, Comisia poate cere un mecanism de reduceri obligatorii.
România
La București, guvernul nu a anunțat încă măsuri rigide de reducere a consumului de gaze.
Situația din industrie este privită cu optimism. Guvernul se laudă că a strâns deja mai mult gaz în rezervoare decât își propusese (58%) și are încredere în reprezentanții marilor consumatori din industrie că „vor găsi soluții”, astfel încât să treacă peste criză cu daune cât mai mici, scrie Europa Liberă România.
Consumatorii casnici din România sunt protejați de legislație în caz de o criză energetică, dar legea prevede și o lista de „consumatori intreruptibili”, adică operatori economici cărora li se va întrerupe furnizarea de gaze în caz de deficit, printr-un acord prestabilit”, explică Luciana Miu, șefa departamentului de economie curată din cadrul Energy Policy Group.
Chiar și așa, consumatorii casnici vor trebuie să ia măsuri propria de reducere a consumului, „pentru a face față individual crizei energetice și a efectelor acesteia asupra nu numai a prețurilor, dar și asupra ocupării”, spune Cătălin Zamfir, director al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române.
„La nivel de mentalitate există o extraordinar de mare deschidere a oamenilor spre a optimiza resursele, pentru că, optimizând resursele, banii care rămân pot fi folosiți mult mai înțelept și viața lor poate fi mult mai solidă, mult mai sănătoasă” a declarat Adina Vlad, fondatoarea Unlock Research, pentru habits by Republica.
În gospodăriile din România, majoritatea apei calde (44%) este consumată la duș. Reducerea timpului petrecut la duș și a temperaturii apei poate reduce consumul de gaze, scrie Miu pentru EPG.
O altă posibilă măsură descrisă de Miu este „instalarea de căptușeală pe marginile ușilor, pentru a asigura etanșeitatea și a limita pierderile de căldură, sau folosirea de folie de aluminiu montată în spatele caloriferelor, pentru a reflecta căldura care s-ar putea pierde prin pereți, înapoi în spațiul interior (mai ales la locuințele neizolate termic)”.
Reducerea voluntară a temperaturii ambientale cu 1-2 grade Celsius în locuințele urbane cu centrale murale și în unele clădiri publice și comerciale ar putea duce la economii echivalente cu 8,6-16,7%, respectiv, din deficitul de gaze, arată un studiu de Energy Policy Group.
Franța
Portalul Euronews a tatonat posibile măsuri examinate de alte guverne europene.
Un Plan de Sobrietate Energetică a fost anunțat de președintele Emmanuel Macron în timpul discursului său anual de Ziua Bastiliei, cu o săptămână înainte de propunerea Comisiei Europene privind economisirea gazelor.
Franța se bazează în principal pe energia nucleară, care acoperă aproximativ 42% din necesarul energetic al țării. Ponderea importurilor rusești este scăzută și reprezintă doar 17%, 9% și, respectiv, 26% din gazul, petrolul și cărbunele Franței.
Ministra Energiei, Agnes Pannier-Runacher, a spus că Planul de Sobrietate „este bun pentru planetă, dar și pentru a trece peste iarnă și a ne lipsi de gazul rusesc în anii următori”. În cadrul planului, guvernul își propune să se asigure că se respectă o lege franceză deja existentă, care stabilește temperaturile de încălzire și de răcire cu ajutorul instalațiilor de aer condiționat la 19 și, respectiv, 26 de grade.
O diferență de un grad în încălzire și aer condiționat are ca rezultat o reducere de aproximativ 7% a consumului de energie, a estimat ministra.
În condițiile în care aproximativ 20% din forța de muncă a Franței este angajată de stat, angajaților publici li se va cere să fie mai responsabili și să stingă luminile care ard inutil și aparatele neutilizate aflate în standby, să folosească transportul în comun ori de câte ori este posibil și să lucreze de la distanță. Această din urmă măsură ar trebui să se facă într-o manieră coordonată, astfel încât echipe întregi să lucreze de la distanță în același timp pentru a permite oprirea încălzirii în clădirile guvernamentale corespunzătoare, potrivit Euronews.
Germania
Germania este mult mai expusă decât Franța importurilor de energie din Rusia. În 2021, Rusia a furnizat 55% din gazele consumate de Germania, 35% din petrol și 45% din cărbune, potrivit Institutului pentru Dezvoltare Durabilă și Relații Internaționale, un think-tank cu sediul la Paris.
„Pentru a reduce consumul de energie, este logic să opriți încălzirea încăperilor în care oamenii nu își petrec în mod regulat timpul, cum ar fi coridoare, holuri mari, foaiere sau tehnică. camere, cu excepția cazului în care există cerințe legate de siguranță”, a spus un consilier guvernamental portalului Euronews pe marginea măsurilor preconizate pentru raționalizarea consumului de gaze.
În cazul clădirilor publice și clădirilor de oficii, raționalizarea consumului urmează să fie reglementat prin ordonanțe. Guvernul german poartă discuții cu partenerii sociali despre alte modalități de economisire a energiei la locul de muncă.
Spania
Spania, ca și vecina ei iberică Portugalia, se află într-o situație mai puțin obișnuită decât alte țări din UE. Spaniolii și portughezii nu importă deloc gaze rusești, așa că și-au negociat în clubul european cote mai mici de economisire – nu 15%, ca majoritatea europenilor, ci numai 7%.
Pe altă parte, însă, Spania a trecut la treabă de îndată, anunțând săptămâna aceasta, mai devreme decât alte țări, măsuri concrete, pe care vrea să le aplice vreme mai îndelungată decât alții – nu doar până în martie 2023, ci până în noiembrie 2023.
Măsurile intră în vigoare zilele acestea, odată cu publicarea decretului regal. În baza lui, clădirile administrației publice, magazinele, hotelurile, spațiile culturale, infrastructura de transport ca gări, stații de autobuz, aeroporturi vor trebui să limiteze răcirea aerului la cel mult 27 grade, iar încălzirea – la 19 grade. În plus, porțile și ușile care le separă de exterior vor trebuie să se închidă automat pentru a menține temperatura interioară. Va fi obligatorie stingerea luminilor în vitrine la ora 22, și vor trebuie verificate suplimentar, pentru eficiență, instalațiile termice și boilerele.
Sunt prevăzute amenzi de 60.000 de euro pentru abateri mai puțin grave, de 6 milioane pentru abateri grave și de 100 de milioane pentru încălcări foarte grave.
Planul guvernului condus de premierul socialist Pedro Sanchez mai încurajează munca de la la distanță pentru economii energetice la transport și în instituții.
Guvernul Spaniei nu a propus deocamdată măsuri obligatorii de economisire a energiei în spațiul privat, dar a emis o serie de recomandări, cum ar fi: folosirea cu predilecție a luminii naturale; folosirea becurilor cu consum mic, a ventilatorului mai degrabă decât a aerului condiționat.
