Linkuri accesibilitate

Radiografia atacurilor asupra organizațiilor neguvernamentale


Organizațiile care au apărat profesorii turci expulzaţi din Republica Moldova au fost ţinta unor campanii de denigrare, se spune în raportul prezentat astăzi

Ori de câte ori au criticat vreo inițiativă a guvernării cele mai reprezentative asociații din R. Moldova spun că au devenit ulterior ținte ale unor atacuri concertate, inclusiv mediatice.

Cele mai reprezentative organizații ale societății civile din R. Moldova sunt alarmate de întețirea atacurilor la adresa mai multor ONG-uri independente. Ele au devenit ținta unor acțiuni de discreditare și denigrare, după ce în ultimii ani și-au exprimat poziția critică față de mai multe acțiuni ale guvernării. Organizaţiile neguvernamentale au publicat astăzi o radiografie a atacurilor împotriva lor din ultimul an.​

Radiografia atacurilor asupra organizațiilor neguvernamentale
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:04 0:00
Link direct


Ori de câte ori au criticat vreo inițiativă a guvernării mai multe ONG-uri au devenit ulterior ținte ale unor atacuri concertate, inclusiv mediatice. Este și cazul Asociației Promo-LEX ai cărei observatori la recentele alegeri parlamentare au fost pentru prima dată intimidați, inclusiv de poliție şi reprezentanți ai autorităților locale, iar rapoartele de monitorizare ale Asociației au ajuns în dizgrația guvernării. Promo-LEX nu a mai pățit așa ceva pe parcursul activității sale.

O altă organizație atacată fără menajamente a fost Amnesty International Moldova. „Organizația noastră nu s-a ciocnit cu atacuri atât de dure mediatice în toţi 25 de ani de la activitate. A început totul mai ales după deportarea ilegală a profesorilor turci în septembrie 2018. Tot acest calvar a pus sub risc activitatea noastră şi a membrilor, activiștilor noștri”, a menționat directorul executiv al organizației, Veaceslav Tofan.

El spune că presiunea pe care guvernarea încearcă să o pună pe societatea civilă nu este o problemă izolată pentru Republica Moldova, ci mai degrabă o tendință regională, care se vede mai cu seamă în țările cu un nivel fragil de democrație. Metodele și instrumentele folosite devin din ce în ce mai sofisticate. În Rusia, de exemplu, activiştii civici sunt calificați drept agenţi străini sau ajung în pușcărie. Şi în Turcia aceştia ajung deseori la închisoare pentru simplul curaj de a critica guvernarea. Sunt şi state membre ale UE, cum ar fi Ungaria, bunăoară, în care sunt discreditate şi amenţinţate ONG-urile finanţate din exterior, a menţionat Veaceslav Tofan.

În R. Moldova organizațiile civice sunt atacate în special prin aucuzații lansate de politicieni, îndeosebi a celor aflați la guvernare. Sunt publicate articole în mass-media care prezintă sectorul non-profit drept organizații care promovează interesele țărilor străine sau care slujesc intereselor unor partide politice, a menţionat Ilie Chirtoacă de la Centrul de Resurse Juridice.

Ilie Chirtoacă
Ilie Chirtoacă

„Vorbim despre atacuri pe care uneori le privim ca fiind concertate prin care se încearcă să se atribuie un rol negativ al societăţii civile. În ultimele luni am observat o tendinţă negativă în ceea ce ţine de portretizarea sectorului societăţii civile ca fiind organizații civile care slujesc altor interese decât ale cetăţenilor, lucru pe care îl infirmăm. Am observat că aceste acţiuni deseori i-au forma unor articole publicate concertat pe anumite portaluri de presă cu conţinut identic, doar cu titlul puțin modificat.”

În radiografia atacurilor asupra ONG-urilor publicată astăzi de cele mai reprezentative organizații din Moldova sunt aduse mai multe exemple de intimidări ce au urmat după ce aceste entităţi au criticat unele iniţiative controversate ale guvernării, cum ar fi amnistia capitalurilor sau cetățenia contra investițiilor. În alegerile locale din vara lui 2018 şi cel mai recent scrutin parlamentar mai multe organizaţii neguvernamentale au fost acuzate, inclusiv de ex-spicherul democrat Andrian Candu că s-ar implica „activ şi deschis în campanii ilegale de promovare politică a unor concurenţi electorali”.

Se mai face referinţă la atacurile lansate de Ilan Şor, care amenința ONG-urile că dacă ajunge la putere va promova o lege privind agenții străini...

În studiu se mai spune că în mai multe atacuri la adresa ONG-urilor se făcea referire la un sondaj realizat de IMAS la comanda PD în care „unele întrebări sunt manipulatorii pentru a determina răspunsuri defavorabile societății civile”. Se mai face referinţă la atacurile lansate de Ilan Şor, liderul partidului Şor, care amenința ONG-urile că dacă ajunge la putere va promova o lege privind agenții străini, iar activitatea ONG-urilor din domeniul drepturilor omului va fi declarată ilegală.

Ilie Chirtoacă a menționat că experiența altor state arată că stigmatizarea organizațiilor societății civile poate preceda unele acțiuni și decizii de persecutare din partea autorităților statului.

Autorităţile din Moldova au avut deja câteva tentative de a limita influenţa ONG-urilor prin restricţionarea finanţării din exterior a acestora, or fondurile externe constituie aproape 80 la sută din bugetele ONG-urilor. O astfel de iniţiativă legislativă a fost lansată în premieră 2017 de către PD de la guvernare, dar blocată ulterior sub presiunea organizaţiilor societăţii civile care spuneau atunci că asemenea iniţiative pun în pericol democraţia. În 2018 subiectul interdicţiei finanţării de peste hotare a ONG-urilor a fost reluat, mai întâi de spicherul Andrian Candu care declara că donațiile străine necorespunzătoare pentru a influența sistemul politic din Moldova ar trebui interzise, iar ulterior şi în contextul polemicii în jurul pretinsei implicări a fundaţiei Open Dialog în viaţa politică moldovenească.

XS
SM
MD
LG