Linkuri accesibilitate

Raed Arafat: „Moldova ar trebui să evite greșelile care există în sistemul românesc”


Raed Arafat (c) la întâlnirea cu prim-ministrul Maia Sandu, 23 August 2019

Un interviu Secretarul de Stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, din România, Raed Arafat, aflat într-o vizită în Republica Moldova.

„Datorită colaborării cu România în domeniul SMURD și a protecției civile, Republica Moldova ar putea să evite unele greșeli importante pe care le-a comis România atunci când a creat aceste sisteme”, a declarat secretarul de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne de la București, Raed Arafat. Vineri, Raed Arafat a avut la Chişinău întrevederi cu premierul Maia Sandu și vice-premierul, ministrul de Interne, Andrei Năstase. Într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere, Raed Arafat a vorbit despre proiectele comune care au fost prelungite sau care sunt în pregătire – intervenții cu elicoptere SMURD, dotarea cu ambulanțe, intervenții comune ale pompierilor sau renovarea din fonduri europene a centrelor de primiri urgențe de la Chişinău și Cahul.

Un interviu cu Secretarul de stat de la București, Raed Arafat
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:33 0:00
Link direct

Raed Arafat: „Este vorba despre prelungirea colaborării pe partea de aviație. Protocolul care există între Republica Moldova și România prevede prelungirea automată dacă unul dintre parteneri nu denunță proiectul. Și astăzi am stabilit că acest acord va continua, ceea ce însemnă că vom avea încă cinci ani de colaborare pe partea de intervenție aviatică cu elicopterele SMURD în Republica Moldova.

Al doilea lucru care s-a discutat este colaborarea terestră. Pentru că există baza legală, însă vrem să întărim și să punem în aplicare o adevărată cooperare. În sensul în care, unde sunt mai aproape pompierii din România, să poată interveni dacă se întâmplă ceva în zona graniței în Republica Moldova; iar, unde sunt mai aproape pompierii din Moldova, să intervină ei în România. Există baza legală pentru acest lucru, dar încă nu s-a ajuns să fie pus în practică.

Raed Arafat și jurnalista Europei Libere, Lina Grâu
Raed Arafat și jurnalista Europei Libere, Lina Grâu

Mai este proiectul care s-a aprobat și urmează să aibă loc o primă întâlnire tehnică pe 10 septembrie la Iași – este proiectul SMURD-2. Acest proiect, cu o sumă de 10 milioane de euro din fonduri europene care se împart între România și Republica Moldova, prevede pentru Republica Moldova o parte din tehnica necesară, și anume ambulanțe, mașini specifice intervenției în situație de urgențe și alte echipamente. Acest proiect mai prevede, pentru prima dată, renovarea a două unități de primiri urgențe – una la Chişinău și una la Bălți.

Pe lângă asta, astăzi am abordat, în discuția cu domnul ministru Năstase și cu doamna prim-ministru, anumite aspecte unde este nevoie de ameliorarea situației și unde vom trimite experți care să lucreze cu colegii din Moldova. Unul este înființarea unui serviciu omolog cu Departamentul pentru situații de urgență la nivelul Ministerului de Interne, care să integreze serviciile de intervenție de urgență. Și acest lucru urmează să fie subiectul unor discuții, mai ales pentru partea de concept al acestui serviciu.

Vom trimite experți care să lucreze cu colegii din Moldova...

Iar un alt lucru, extrem de important, este ceea ce urmează la Cahul, unde discuția era să creăm un centru-pilot care să integreze toate serviciile de urgență, așa cum se face în acest moment și în România. La Cahul există deja un dispecerat comun între Situațiile de urgență, Protecția civilă și ambulanță. Acum ne dorim o colaborarea mult mai apropiată între partea medicală, spitalul, și partea de pompieri și SMURD. Acolo sperăm că vom vedea începutul acestui proiect chiar în luna septembrie.”

Europa Liberă: Domnule Arafat, dumneavoastră aveți sigur aveți niște date statistice, în ceea ce privește această cooperare între România și Republica Moldova în domeniul Smurd...

Raed Arafat: „ Nu am la îndemână cifre și nu vreau să greșesc cu cifrele. Însă din punctul de vedere al cooperării știu că a avut un impact pozitiv, și asta ne confirmă colegii din Moldova, prin echiparea echipajelor SMURD în diferite intervenții. Dar, mai mult de cât, atât au fost și intervenții pe cale aerului, nu pot să vă dau cifre. Noi am facilitat la un nivel foarte simplu: adică solicitarea elicopterului se face direct la Iași și la locul solicitat pleacă echipaje fie din Iași, fie din Galați, fără să se mai obțină alte aprobări. Și, normal, dacă se solicită aceste date putem să le luăm pe o perioadă de timp să vedem câte intervenții sau solicitat pentru elicopterul. Iar acest lucru încă cred că poate suferi îmbunătățiri în viitor, pentru utilizarea elicopterului la fața locului pentru anumite tipuri de intervenții, precum accidentele rutiere grave.”

Europa Liberă: Pentru Republica Moldova este clar care este avantajul acestui proiect. De ce România pune accent pe această cooperare transfrontalieră cu Republica Moldova?

Raed Arafat: „ În primul rând, vreau să vă spun pentru Republica Moldova se dorește totuși o colaborare foarte strânsă și să acordăm sprijinul cât putem. Dar eu pot să vă spun că și noi învățăm, pentru că orice cooperare aduce beneficii și învață unul de la celălalt. Nu există învățare numai pe o singură direcție.

Iar cooperare transfrontalieră noi facem și cu alte țări din jurul României. Și este normal, pentru că dezastrele nu se opresc la graniță. Este normal ca noi să colaborăm, este normal ca noi să avem proceduri de cooperare, este normal să venim unul în sprijinul celuilalt când este nevoie. Iar în Republica Moldova, este bineînțeles, și aspectul istoric care ne unește și care face Moldova și mai aproape. Și este o datorie a noastră în final să ne implicăm și să ajutăm unde putem. Dar bineînțeles, cum am zis, în acest proces de cooperare și noi avem de învățat și este o colaborare de la egal la egal, nu este o colaborare de la cineva care e situat mai sus cu cineva care e situat mai jos.”

În acest proces de cooperare și noi avem de învățat ..

Europa Liberă: Care este implicarea cadrelor militare, poate a piloților de elicoptere, din Republica Moldova? Există și o implicare a Chișinăului?

Raed Arafat: „Normal, pentru că parte a mașinilor SMURD sunt cu medici care aparțin Ministerului Sănătății din Chișinău. Din cauza asta noi vorbim de integrare și cooperare. Cooperarea între Ministerul de Interne și Ministerul Sănătății în Republica Moldova este extrem de importantă.

Deci, noi am trecut prin foarte multe experiențe și nu numai noi și alte țări și toate experiențele prin care trecem arată faptul că cu cât sistemul este mai integrat și mai bine pus la punct, cu cât eficiența lui este mai mare.”

Europa Liberă: În acest proiect, care sunt următorii pași care vor fi făcuți?

Raed Arafat: „Cel puțin pentru proiectul de la Cahul, urmează să fie vizitați acolo de colegi de la noi pe partea militară și pe partea de pompieri, pentru perfectarea conceptului Centrului pilot sau al acestui proiect pilot. Și acest lucru se va întâmpla în cursul lunii august până la începutul lunii septembrie.

Și pentru partea cu Serviciul pentru situații de urgență de la nivelul Ministerului Afacerilor de Interne, din nou, prevedem trimiterea unui grup de experți care să lucreze cu colegii de la IPSU și de la Ministerul de Interne și acest lucru tot va avea loc până pe la începutul lui septembrie.”

Europa Liberă: La nivelul colaborării cu autoritățile din Republica Moldova a fost întotdeauna, mereu, drumul lin și fără hopuri, sau ați avut totuși lucruri de depășit?

Raed Arafat: „Nu există nicăieri drumul lin și fără hopuri. Hopurile de regulă le creează oamenii și le creează oamenii care nu înțeleg uneori. Și nu vorbim de nivel de miniștri neapărat, vorbim de un funcționar sau altă persoană care nu înțelege rostul unei colaborări, nu înțelege rostul unei integrări a sistemului și atunci poate să oprească o evoluție și să trebuiască să reiei anumite lucruri sau să insiști.

Și în România am trecut prin aceste lucruri și trecem prin ele. Știe toată lumea că nu a fost nici în România drumul lin în dezvoltarea sistemului de urgență. Nici în Moldova nu va fi drumul lin. Și asta vorbeam și cu domnul ministru Năstase, pentru că am vorbit și am trecut la fapte – asta este important, faptele. Vorbele sunt multe.

Și de aici eu spun că suntem pe calea cea bună. Cu cât oamenii care iau decizii înțeleg și mai ales la anumite niveluri, nivelul doi-trei, înțeleg importanța unor astfel de demersuri, cu atât aceste demersuri pot să meargă mai repede, mai scurt și cu beneficiu mult mai mare pentru cetățeni.”

Europa Liberă: La nivelul sistemului de urgențe, unde și România are suficient de multe hopuri, ultimul caz de răsunet fiind drama de la Cracal, în Republica Moldova se poate face în așa fel încât să se sară niște etape, ca să nu fie repetate aceleași greșeli?

Raed Arafat: „Exact asta s-a discutat astăzi – și pe partea de 112, și pe restul aspectelor. România a trecut prin niște experiențe care ne-au demonstrat anumite lucruri pozitive, dar și anumite lucruri negative. Este clar că Moldova ar trebui să evite greșelile sau imperfecțiunile care există în sistemul românesc și să sară peste aceste probleme. Sunt convins că acest lucru se va întâmpla. Și poate, de ce nu?, Republica Moldova să găsească unele soluții care nu ne vin nouă în cap și apoi să o aplicăm și noi. Tocmai asta înseamnă dezvoltarea și evoluția unui sistem.”

Republica Moldova să găsească unele soluții care nu ne vin nouă în cap...

Europa Liberă: Văzusem niște statistici acum câteva zile care spuneau că peste 60% din apelurile la 112 în Republica Moldova sunt apeluri false sau că li s-a stricat telecomanda…

Raed Arafat: „Exact! Trecem și noi prin asta. Acum este o discuție foarte mare în România despre cartelele preplătite, pentru identificarea lor, ca să nu le mai folosească lumea să-și bată joc de 112. Vorbim de localizare, dumneavoastră în Moldova aveți deja sistemul AML, pentru că fiind un sistem nou l-ați introdus din start, pe când în România nu este și urmează să fie introdus.

Deci, toate aceste aspecte comune ne fac să ne uităm fiecare cum soluționează problema la el acasă comparativ cu ceilalți și ce putem să schimbăm între noi ca experiență.

Deci, da, apelurile false sunt o problemă și în România, sunt o problemă și în Moldova, sunt soluții. Soluțiile necesită acțiuni – acțiuni care să fie luate mai ales la nivel politic, la nivel decisiv, legislativ și așa mai departe.”

Europa Liberă: Care ar fi alte lucruri pe care ați sugerat dumneavoastră autorităților Republicii Moldova să le ocolească, din experiența pe care o are România?

Raed Arafat: „Deci, noi am început clar arzând câteva etape, în experiența pe care noi am avut-o în România. De exemplu, înființarea echipelor de prim ajutor, care în România a durat vreo 11 ani până au apărut primele echipe, de la dezvoltarea primului echipaj SMURD. Au fost experiențe și pe parte a resurselor umane, formarea medicilor, formarea asistenților, formarea pompierilor – pentru toate astea toate am venit cu soluții care în România a durat mult până le-am găsit, până le-am implementat. Și aici, în Republica Moldova, acestea au fost foarte rapid implementate, pe baza experienței pe care am avut-o noi. Și este un lucru bine înțeles foarte bun și așa este normal – să nu treci prin aceleași etape pe care le-au trecut alții când vrei să ajungi la un target, la un scop final, când știi că poți să ajungi la acest target mult mai rapid doar adoptând alte soluții validate într-un alt loc, o altă țară.”

Europa Liberă: Proiectul SMURD este unul din proiectele de succes din colaborarea dintre România și Republica Moldova. Am observat însă, momentul în care lucrurile se ridică de la nivel tehnic spre nivel politic și necesită decizii politice lucrurile încep să meargă mult mai greu. De ce se întâmplă lucrul acesta?

Raed Arafat: „Cred că ne confruntăm cu situații similare în ambele țări. Cum am zis-o și înainte – miniștri sunt deschiși să o facă. De la nivelul tehnic până la nivelul politic există nivel intermediar, al funcționarilor care i-au decizii, care zic aia nu-i bine, aia e bine, care fac răspunsuri la adrese, care refuză idei. Deci, cred că acolo trebuie lucrat foarte mult, în ambele țări, nu vorbim numai de Republica Moldova, vorbim și de România.

Este clar că există un nivel care trebuie să fie mult mai deschis și flexibil noului. Pentru că degeaba un ministru vrea, dacă sub el, de la juridic la economic, toți spun „nu”. Atunci e „nu”, sau se întârzie. Și atunci în loc să rezolvi o problemă într-o zi, o rezolvi de fapt în zece; în loc să o rezolvi într-o lună, o rezolvi în doi ani.

Este o situație pe care o găsim și în România și de multe ori ne luptăm mult pentru o idee bună, pentru o idee care știm foarte bine că este bună, ne luptăm ani de zile. Uitați-vă în România, acum discutăm de integrarea dispeceratelor unde să stea toată lumea. Prima dată când s-a discutat acest lucru era 2001! Și există dispecerate complet integrate în România – la Mureș, mai există încă unul căruia îi lipsește o singură componentă în Hunedoara în 2014, cel din Mureș există din 2001.

Și aici vine responsabilitatea politicului – să verifice și să se asigure...

Acum s-a luat decizia în final că trebuie să fie toate dispeceratele integrate și să stea toată lumea în interior și asta ar fi benefic. Până acum, s-au găsit oameni în diferite instituții, în diferite locuri, să zică „nu, nu-i bine”.

Și aici vine responsabilitatea politicului – să verifice și să se asigure că datele care vin de la cei care studiază aceste probleme să fie veridice și să nu fie doar că nu ne place, sau nu vrem, sau nu vrem să muncim în plus, sau nu ne convine ceva și atunci zicem că nu-i bine. Dar, repet, aceste lucruri depind de toți factorii – și de factorul intermediar, dar și de factorul politic care are responsabilitatea ca ceea ce i se prezintă în față să fie validat întotdeauna cu argumente foarte bine consolidate.”

Europa Liberă: Domnule Arafat, cât de departe poate merge această cooperare dintre România și Republica Moldova? Este România o fereastră pentru Republica Moldova în Uniunea Europeană?

Raed Arafat: „ Fără discuții! Eu sunt convins că România este o fereastră pentru Republica Moldova în Uniunea Europeană. Iar eu, din ce am văzut până acum, și din experiența care o am, cel puțin fiind și eu la nivel tehnic mai mult – nu cred că există limite de colaborare. Important este să găsim domeniile potrivite și să găsim domeniile în care putem să lucrăm împreună, să ne sprijinim unii pe ceilalți și să învățăm unii de la ceilalți.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG