Mai mulţi localnicii cred că Transnistria este un instrument în mâinile Rusiei prin care ar șantaja Chișinăul să facă cedări. Oamenii de aici supraviețuiesc care cum pot - au o văcușoară, o capriţă pentru că nu au locuri de muncă. Raisa Spinovschi, primarul comunei abordează mai multe probleme de ordin social-economic.
Europa Liberă: Vorbim despre cum se descurcă administrația publică locală aici, în stânga Nistrului. Sunt mai multe probleme, sunt mai multe soluții pentru problemele care apar? Cum ați descrie Dvs. situația de moment?
Raisa Spinovschi: „Dacă luăm agricultura - avem probleme în agricultură; dacă luăm businessul mic și mijlociu - avem probleme și în sfera dată; dacă luăm la nivel de administrația publică locală, de finanțare, de buget, iată în situația asta, iarăși avem probleme cu finanțarea. Chiar ploile torențiale care au fost recent ne-au stricat drumurile și acum în criza asta de pandemie nu prea vin bani în buget, deci suntem cam blocați și suntem nevoiți astăzi să avem o rezervă pentru a achita salariile bugetarilor, pornim acum și reparația drumurilor, că totuși viața merge înainte și infrastructura - vrem, nu vrem - trebuie s-o ținem în ordine. Dar de unde pornesc toate problemele cu bugetul? De acolo că noi nu avem businessul mic și mijlociu astăzi dezvoltat bine în localitate și atunci când noi încercăm totuși să atragem careva investitori.
Nu știu astăzi cât timp ați stat la parom (pod umblător pentru trecerea unui râu) să așteptați ca să veniți încoace, fiindcă agenții noștri economici, practic, ca să nimerească la paromul de la 7 dimineață, să plece la Chișinău după marfă, ei se duc la jumătate la 6 și așteaptă paromul. Pentru un mic business, cum n-ar fi, un agent economic să piardă atâta timp – o oră și jumătate să aștepte paromul, jumătate de oră trece cu paromul, iată, îs două ore, și înapoi iarăși să mai aștepte două ore, sunt 4 ore din zi numai pentru ca să treacă Nistrul. Suntem aici câteva localități – Corjova, Cocieri și Molovata Nouă, trei comune. Eu cred că noi avem cele mai mari probleme...”
Europa Liberă: Dar problemele acestea se perpetuează, de trei decenii sunt cam unele și aceleași probleme. De ce atât de greu se identifică soluții pentru ele?
Raisa Spinovschi: „Noi în teritoriu invităm diferiți cinovnici, de diferit rang. Ei vin, ne compătimesc, spun: „Da, într-adevăr, locuiți într-o zonă foarte dificilă; da, într-adevăr, n-aveți locuri de muncă”, fiindcă la noi este o problemă și lipsa locurilor de muncă. Ce înseamnă a dezvolta un business? Asta înseamnă a deschide noi locuri de muncă, dar noi nu avem cum să deschidem locuri de muncă, fiindcă nu vin investitorii. Am făcut întâlniri chiar și cu agenți economici, au fost și deputați din parlament, chiar în ultimii doi ani; vreo cinci ani nu am avut niciun reprezentant nici de la parlament, nici de la guvern, dar vă zic că parcă-parcă ei încearcă să găsească ceva soluții și au venit, da, au promis că au să hotărască totul, au să încerce, însă după ce pleacă, nu știu din ce cauză, uită de noi. Și chiar acum când în ultimul timp și dl președinte Dodon a fost la Coșnița și a promis că va fi deschisă o zonă economică liberă la Pârâta, eu atunci chiar am scris și pe Facebook că, da, e foarte bine că la Pârâta, dar Pârâta este o localitate care-i situată aproape de Chișinău și nu are acele probleme, că, de fapt, problema s-a pornit de aici, de la Cocieri, Molovata Nouă și noi am cerut o mână de ajutor, fiindcă acolo agenții economici nici nu au nevoie de zonă economică liberă. Acolo pentru a deschide o afacere și a o dezvolta este bine mersi, căci e aproape de Chișinău, la 30 de kilometri. Eu nu văd în asta rezolvarea problemei în ceea ce ține anume de platoul Cocieri. Totuși așteptăm, că noi am pus întrebarea: ce facem noi astăzi pentru platoul Cocieri?”
Europa Liberă: Dar ce fac sătenii, în general cu ce se ocupă? Am înțeles că o bună parte din ei au dat pământurile în arendă, omul trebuie să-și câștige o bucată de pâine până ce crește roada.
Raisa Spinovschi: „Noi avem noroc că avem aici două internate – internatul psihoneurologic și internatul pentru bătrâni. La un internat avem peste 90 de angajați din localitate care activează, la celălalt internat avem iarăși vreo 40 de angajați care activează și avem Sanatoriul „Struguraș”, care, din păcate, acum nu funcționează și acolo tot mai avem angajați. Avem bugetari, avem școală, avem grădiniță și iată noi...”
Europa Liberă: Dar populația cât numără?
Raisa Spinovschi: „Avem patru mii de locuitori.”
Europa Liberă: Și vorbiți doar de câteva sute de angajați?
Noi în țară nu mai avem așa situație dificilă
Raisa Spinovschi: „Da, vorbim doar de câteva sute de angajați. Deci am avut, iată, recent au lucrat 40 de persoane la „Introscop”, mi-au telefonat și mi-au spus: „Dna primar, având în vedere că lor le este complicat acum că suntem izolați, ei ne-au rugat și am scris toți cerere de eliberare”. Iată, în pripă, în timp de două luni am rămas cu 40 de șomeri, persoane care au lucrat la „Introscop”. Vreau să vă spun că avem și mulți care pleacă la muncă la Chișinău. Deci, e complicat, e greu și dacă nu vom dezvolta, nu vom deschide aici locuri de muncă, noi o să pierdem tineretul. Da, noi, într-adevăr, avem posibilitate de a atrage niște investitori numai prin acordarea unor facilități. Noi chiar când discutam cu reprezentanții guvernului, cineva dintre reprezentanți mi-a zis: „Păi noi nu putem să facem facilități pentru zona respectivă, pentru că o să se supere ceilalți”. Cum putem să spunem așa că o să se supere ceilalți sau o să ceară și ei, doar noi suntem în condiții diferite? Și acest platou, platoul Cocieri, noi în țară nu mai avem așa situație dificilă și de aceea, dacă ar fi o guvernare care câtuși de cât să-și iubească toată populația, ar trebui să iubească și populația de aici, fiindcă dacă noi vedem că transnistrenii de fiecare dată zic că ei au un teritoriu care temporar îi ocupat de Moldova, nu vorbesc că aici au niște persoane care la momentul actual au altă viziune poate, dar ei vorbesc că au un teritoriu ocupat... Știți, am impresia că cei din Moldova de asemenea au un teritoriu pe care vor să-l mențină cu orice preț, dar nu se gândesc că aici oamenii totuși trebuie menținuți și aici sunt oameni care într-adevăr au nevoie astăzi de susținere.”
Europa Liberă: A fost creat acest mecanism de reglementare transnistreană, formatul de negocieri „5+2”, se insistă mult ca să fie deschis coșul politic, ca să i se acorde un statut special regiunii transnistrene și poate că începe ghemul problemelor să se depene. Există această șansă, se întrevede această perspectivă de soluționare a problemei transnistrene?
Raisa Spinovschi: „Populația, deci noi, oamenii de rând, de fapt, acum că ne-au izolat puțin și ne-au pus vămile acestea, dar relațiile între oameni, iată, din Dubăsari, din Cocieri, din alte localități, noi astăzi nu simțim o relație dușmănoasă. Eu cred că ar fi posibil, dacă ar fi voință politică de a hotărî întrebarea, că-i autonomie, că-i nu știu ce acolo, alt tip de statut, dar este posibil așa ceva.”
Europa Liberă: Multă lume, chiar de aici din sat, îmi spuneau că oricum există interese, că contrabanda continuă, că o mână spală pe alta. De ce lumea trăiește cu această percepție că mai degrabă există interese personale decât interes național?
Raisa Spinovschi: „Lumea înțelege că, dacă nu ar fi anumite interese, înseamnă că ar fi hotărâtă întrebarea cu mult mai simplu și mai ușor, dar, odată ce este posibilitate de a hotărî întrebarea, dar bat pasul pe loc, înseamnă că aici undeva la mijloc este și ceva legat cu..., că la noi știți că orice problemă înseamnă că este legată cu contrabanda, cu finanțele sau cu alte interese. Și văzând că într-adevăr de aici, din Transnistria, trec foarte multe mașini cu numere moldovenești încărcate, fure (TIR-uri), care merg spre Moldova, deci au business profitabil și au relații bune. Asta nu este de rău că sunt relațiile, dar, odată ce au ei posibilitatea sau îi mai lejeră din partea Moldovei față de Transnistria, ar trebui cumva și ei să atragă atenția la problemele pe care le avem noi, că iată acum chiar am făcut o listă, că noi avem agenți economici care nu se pot redeschide, deoarece lucrătorii, angajații sunt din Corjova și Dubăsari.
Și astăzi, când au vrut să revină la activitatea care este permisă conform deciziei Comisiei pentru situații excepționale a Republicii Moldova, ei au ajuns că nu pot să deschidă magazinele. Avem ghereta Orange pe care nu putem s-o redeschidem, care prestează servicii Orange și este necesară, și avem ghereta de materiale de construcție, pe care tot nu putem s-o redeschidem, fiindcă angajații sunt de la Corjova și Dubăsari. Și am scris un demers, așteptăm de-acum o săptămână de zile că totuși să hotărască ca să poată trece aceste persoane, dar, din păcate, se tergiversează. Măcar că din partea noastră, din partea Moldovei, noi avem o deschidere mai mare, fiindcă toți cei care au pensii, care au indemnizații, ei vin aici la bancă la noi, iată, aici este banca alături, și își ridică îndemnizațiile, își ridică salariile, chiar și președintele raionului Dubăsari le facilitează călătoria, cu rutiera de la vama asta care-i între Dubăsari și Cocieri oamenii vin și primesc. Eu nu zic că asta este rău, dar totuși, odată ce este deschiderea din partea noastră, ar trebui să aibă o stimă și un respect și d-lor, autoritățile transnistrene, fiindcă aceștia sunt tot cetățenii noștri care trăiesc în Transnistria, dar și cei care activează astăzi aici, de asemenea.
Am rămas astăzi o localitate care avem patru mii de locuitori și un singur medic de familie
Noi avem probleme și cu medicina, fiindcă d-lor nu le-au permis medicilor să treacă peste postul vamal și noi am rămas astăzi o localitate care avem patru mii de locuitori și un singur medic de familie, care, practic, nu reușește să se descurce cu toată populația. Și dna medic încă îi și în vârstă, sub 70 de ani, și bravo ei, îi aducem sincere mulțumiri din partea administrației publice locale, fiindcă, într-adevăr, în această perioadă ca să ții piept, trebuie să fii foarte devotat aceste-i profesii. Vreau să aduc sincere mulțumiri tuturor medicilor care activează astăzi aici în acest platou, întregului personal, asistenților medicali de la Oficiul medicilor de familie, totodată aduc mulțumiri și celor care lucrează astăzi la urgență, ținând cont că deplasarea medicilor astăzi este foarte dificilă și mulți din ei locuiesc la Dubăsari și riscă să vină aici la locul de muncă. Totodată, vreau să aduc astăzi sincere mulțumiri inclusiv lucrătorilor de la cele două internate. Știți că la internatul psihoneurologic avem depistate de-acum și persoane cu coronavirus și astăzi ei activează izolați din 14 în 14 zile, nu-și văd familiile. De aceea eu, într-adevăr, aduc sincere mulțumiri tuturor celor care depun efort pentru a ieși din criza asta pe care o avem cu pandemia COVID-19, să ieșim învingători. Și vreau să aduc sincere mulțumiri, evident, și agenților economici care astăzi ne aprovizionează cu produse alimentare atât de greu și v-am zis cum peste parom stau în rând atâtea ore și evident că și lor sincere mulțumiri, fiindcă și farmacia, și produsele alimentare, magazinele, deci, ele astăzi activează, în pofida tuturor greutăților pe care le avem aici în teritoriu.”
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w100_r1.jpg)
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w66_r1.jpg)
