Linkuri accesibilitate

Cum cooperezi cu un regim nerecunoscut, ca cel de la Tiraspol, dacă ai de oprit o pandemie?


Cum cooperezi cu un regim nerecunoscut, ca cel de la Tiraspol, dacă ai de oprit o pandemie? Pentru guvernul de la Chișinău întrebarea a rămas o vreme fără un răspuns clar, dar pare să fi venit în cele din urmă sub forma unei cereri de intervenție, adresată Organizației Mondiale a Sănătății, precum și a unor ajutoare pentru satele din zona de securitate de pe Nistru.

Cum cooperezi cu un regim nerecunoscut, ca cel de la Tiraspol, dacă ai de oprit o pandemie?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:17 0:00
Link direct



Guvernul a adoptat un document, numit ambițios Programul activităților pentru reintegrarea țării, care prevede finanțarea în acest an a 42 de proiecte în valoare de 15 milioane de lei. Sunt inițiative depuse de autoritățile locale din Zona de securitate de pe Nistru și, așa cum a declarat în ședința de Guvern vicepremierul pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, acestea presupun „activități pentru dezvoltarea instituțiilor din sistemul educațional, dar și în domeniile culturii, sportului, reabilitarea apeductelor, iluminarea stradală, precum și activități conexe obiectivului de reintegrare a țării”.

Programul mai prevede alocarea de ajutor material școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană, cumpărarea unui microbuz pentru transportul elevilor de la liceul din Dubăsari, reparații curente la mai multe centre ale medicilor de familie și cămine culturale, dar și dotarea cu mobilă a militarilor moldoveni din forțele de menținere a păcii de pe Nistru.


Aproape două decenii după încheierea conflictului de pe Nistru, Chişinăul nu a alocat bani din buget pentru reintegrarea țării. Pentru prima dată acest lucru s-a făcut în 2011, când s-au dat 10 milioane de lei, sumă considerată și atunci una simbolică. De atunci, au fost finanțate aproape 400 de proiecte în valoare de peste 110 milioane de lei.

De la bun început, comunitatea de experți de la Chişinău a atras atenția că proiecte în valoare de 10-15 milioane de lei pe an nu sunt de natură să producă cine știe ce schimbare, iar în acest an criticilor s-au alăturat și cei care spun că activitățile finanțate sub paravanul reintegrării țării sunt de fapt cheltuieli curente, care oricum trebuiau acoperite din buget.

Ion Leahu, fost membru în Comisia Unificată de Control:

„Acest lucru putea fi și la Glodeni, și la Vulcănești, și la Călărași. Adică, la modul direct, realizarea acestui plan nu va influența în niciun fel procesul de reintegrare.”


Accentul, spune Ion Leahu, ar trebui pus pe proiecte vizibile care să fie și explicate populației din regiunea transnistreană, cum ar fi, de exemplu, în actualul context, testele gratuite făcute la Chişinău pentru bolnavii de coronavirus din stânga Nistrului. Și acest lucru trebuie făcut făcând abstracție de replicile tăioase pe care și le-au adresat Chişinăul și Tiraspolul în ultimul timp, spune expertul.

Autoritățile de la Chişinău acuză administrația separatistă de abuzuri comise sub pretextul combaterii epidemiei, printre altele la capitolul liberei circulații, inclusiv a medicilor, de instalarea de noi posturi la frontiera administrativă și de ascunderea proporțiilor reale ale epidemiei. Tiraspolul, la rândul său, acuză Chişinăul de șantaj și de faptul că ar bloca transporturi de medicamente și echipamente în regiune. Pentru a discuta aceste aspecte, Chişinăul a cerut participanților în formatul de negocieri 5+2 convocarea în regim de urgență a unei ședințe. Misiunea OSCE în Republica Moldova a spus însă că „la această etapă nu există planuri pentru o întâlnire în formatul 5+2”.

În replică, Chişinăul și-a exprimat regretul pentru reacția OSCE și a cerut Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) să meargă în regiunea transnistreană cu o vizită tehnică pentru a monitoriza acolo „realitățile crizei pandemice COVID-19”. O cerere care era formulată de săptămâni bune și de administrația de la Tiraspol.


Situația a fost comentată pe rețelele de socializare de fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, care a scris că o misiune separată a OMS în regiunea transnistreană, „oricât de tehnică nu ai boteza-o, este cel mai mare cadou pentru Tiraspol”. „A mai fost o astfel de misiune acum aproape un deceniu, roadele ei propagandistice Transnistria le culege până acum”, a scris Alexandru Flenchea.

Miercuri, 29 aprilie, administrația transnistreană anunța că a mai făcut un pas către autosuficiență în gestionarea epidemiei – a adus în regiune mai multe laboratoare mobile de testare la Covid-19 – la Tiraspol, Râbnița și Bender, toate acestea, pe lângă laboratorul fix deschis săptămâna trecută la Tiraspol. Laboratoarele, dotate și cu teste, sunt un „cadou” din partea omului de afaceri rus Igor Ceaika. Despre Ceaika s-a scris că ar avea afaceri cu criptovalută în regiunea transnistreană, dar și relații apropiate cu președintele moldovean Igor Dodon. Iar recent Ceaika a devenit coproprietar majoritar, cu o cotă-parte de 51%, al posturilor de televiziune Primul în Moldova și Accent TV, ambele considerate a fi apropiate Partidului Socialiștilor.

XS
SM
MD
LG