Pe 3 iunie, în capitala R.Moldova are loc al doilea tur al alegerilor anticipate pentru funcția de primar al municipiului Chișinău. Rata de participare pare să fie mai mare decât cea din primul tur, dar nu cu mult...
Europa Liberă: Scriați azi pe o rețea de socializare că ar exista o regulă legată de rata de participare: cu cât e mai mare, cu atât șansele pro-europenilor ar fi mai mari și ele. Vă rog să elaborați un pic această teză.
Raluca Răducanu: „Da, sigur, există, pe de o parte, un segment electoral conservator, în general fidelizat pe partidele de stânga, pentru care participarea la vot a devenit reflex, segment electoral mai mare decât cel fidelizat de partidele de dreapta, iar pe de altă parte, există un segment electoral fluid, informat, mai sofisticat, care caută soluții la problemele de zi cu zi mai degrabă decât sloganuri, pe votul căruia partidele nu se pot baza, ci trebuie să-l câștige. În general, acest electorat este mai degrabă progresist și stă până în ziua alegerilor în zona indecișilor. Iar de gradul de mobilizare a lui depinde rezultatul alegerilor, inclusiv prin faptul că o prezență ridicată la vot face ca ponderea fraudelor electorale în rezultatul final să fie mai mică.”
Europa Liberă: Ce i-ar fi putut mobiliza pe acești alegători, și nu s-a făcut?
Raluca Răducanu: „Cred că răspunsurile sunt la fiecare alegător în parte. În schimb, ceea ce cred că este important de menționat și important ca fiecare votant să știe este că neparticiparea la vot este, de fapt, tot o formă de participare politică, dar în favoarea establishment-ului, a puterii, a stării de fapt. Eu am câteva exemple relativ la participarea la vot…”
Europa Liberă: Foarte pe scurt, vă rugăm.
La alegerile parlamentare din România în 2016 ar trebui să fie un contraexemplu pentru cetățenii care nu vor astăzi să meargă la vot în Chișinău...
Raluca Răducanu: „Sigur, câștigarea Primăriei Chișinău de către Dorin Chișinău, urmată de câștigarea alegerilor parlamentare de forțele politice pro-europene și cel mai relevant și mai recent - câștigarea de către președintele Klaus Iohannis a alegerilor prezidențiale, când prezența a crescut din primul tur de la 52,31 la sută la 62,04 la sută și ce s-a întâmplat la alegerile parlamentare din România în 2016 ar trebui să fie un contraexemplu pentru cetățenii care nu vor astăzi să meargă la vot în Chișinău. În 2016, la parlamentare au participat doar 39,5 la sută din alegători, iar de atunci toate instituțiile statului de drept din România se luptă să supraviețuiască. Și ar putea să fie o lecție importantă pentru aceia care astăzi se gândesc să nu participe la vot.”
Europa Liberă: Profit de acest moment și foarte pe scurt am să vă rog din nou, sondajele din primul tur, toate s-au înșelat, chiar și cele credibile. Acum e bine că nu s-au dat sondaje, sau e, dimpotrivă, rău?
Raluca Răducanu: „Eu cred că sondajele… de fapt, se știe deja că sondajele sunt o fotografie a momentului în care ele sunt făcute. Rezultatul alegerilor depinde exclusiv de mobilizarea alegătorilor. Ele pot să influențeze, dar nu semnificativ atunci când cetățeanul știe că, de fapt, în ziua votului puterea îi aparține. Cred că este singura zi când puterea chiar este la el.”
Europa Liberă: Mulțumim, dna Raluca Răducanu. Am discutat cu sociologul de la București, Raluca Răducanu.
