Linkuri accesibilitate

Ramona Strugariu: Este nevoie mai mult decât oricând de o stabilitate politică în R.Moldova


Ramona Strugariu

Republica Moldova va primi 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene, care a pregătit un pachet de asistență macrofinanciară în valoare de 3 miliarde de euro pentru 10 state, pentru a le ajuta să iasă din criza provocată de pandemia de coronavirus, a declarat Europei Libere europarlamentara Ramona Strugariu, care a vorbit și despre asistenţa macrofinanciară oferită Republicii Moldova de către UE, bani destinaţi bugetului ţării, dar ea spune că condiţionalitatea rămâne parte a relaţiei bilaterale, de aceasta fiind legată şi atingerea standardelor europene.

Intervu cu eurodeputatul Ramona Strugariu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:31 0:00
Link direct

Europa Liberă: La Chișinău, autoritățile moldovene vorbesc despre unda verde pentru asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene. Premierul Ion Chicu a declarat că guvernul său a agreat condiționalitățile Uniunii Europene pentru obținerea acestui sprijin financiar, această sumă este deja inclusă în proiectul de rectificare a bugetului, pentru care executivul chiar astăzi și-a asumat răspunderea. Ați putea să ne spuneți când ajung acești bani în vistieria statului moldovenesc?

Ramona Strugariu: „Ca să înțelegem întâi și despre ce discutăm. Discutăm despre acordul care a fost semnat ieri, acordul de împrumut cu Uniunea Europeană? Vorbim despre acei bani din asistența macrofinanciară nouă de 100 de milioane, care sunt mobilizate în contextul COVID, sau vorbim despre condițiile care trebuiau îndeplinite pentru a doua tranșă de asistență macrofinanciară de 30 de milioane, care ar urma să vină în Republica Moldova?”

Europa Liberă: Mai întâi discutăm despre ajutorul oferit de Uniunea Europeană Republicii Moldova în contextul crizei provocate de pandemia COVID-19, după asta, și despre a doua tranșă.

Ramona Strugariu: „Nu am repere de timp exacte pentru acordul de ieri și pentru acești bani. Probabil că ei vor ajunge relativ repede. Ce vreau să spun, este că trebuie mare atenție, pentru că acest împrumut, după cum bine știți, este cu niște condiționalități. Și aceste condiționalități trebuie aplicate pentru ca debursarea celei de-a doua tranșe de împrumut în decurs de un an, așa cum știm, să se întâmple. Și aș vrea foarte mult și chiar fac un apel către guvern foarte clar să nu ajungem în situația în care suntem acum cu cea de-a doua și a treia tranșă a asistenței macrofinanciare pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: A treia este ratată, asta am înțeles.

Ramona Strugariu: „A treia este ratată, în principiu, oricum. Deci ar trebui să-și asume foarte clar aceste condiționalități și acest angajament pe care și l-au luat în momentul în care au semnat acordul de împrumut, să se uite din timp la condiționalități și să adopte de la început o atitudine responsabilă, pentru că altfel vom avea aceleași discuții pentru a doua tranșă a împrumutului, pe care le avem acum pentru cele 30 de milioane care ar trebui să vină, dacă se consideră de către Uniunea Europeană, printr-o analiză de oportunitate, că au fost îndeplinite condițiile. Dar e un „dacă” – încă nu avem o decizie că sunt ele îndeplinite sau nu.”

Europa Liberă: De ce rămâne acest „dacă”, pentru că șeful executivului zice că nu ar mai exista restanțe?

Ramona Strugariu: „Șeful executivului poate să spună acest lucru, evident că este dreptul lui. În același timp, dacă ne uităm la ansamblul condițiilor tehnice și la condiționalitatea generală politică despre care știm cu toții și discutăm fiecare dintre aceste aspecte în parte, e un mare și semnificativ semn de întrebare, dacă aceste condiții au fost îndeplinite. Adică avem o scrisoare, avem în februarie 2020 niște reguli stabilite clar, nu vorbim despre bifat că sunt într-un tabel, ce contează este să se vadă că ele au fost într-adevăr îndeplinite de la stadiul de propunere până la calitatea actelor adoptate, până la nivelul de implementare. Nu este de ajuns să spună cineva că s-a demarat un proces sau altul, ci că au fost îndeplinite condițiile și să putem să demonstrăm cu fapte că acest proces a fost finalizat. Și dacă vreți, le analizăm, deci le putem lua în parte și discuta. Cred că ne putem uita pe partea tehnică și după aceea aș vrea să fac un pic câteva comentarii legate de condiționalitatea generală politică, referitoare la statul de drept, la respectarea democrației, pentru că e foarte important și asta.”

Europa Liberă: Exact. Progresele în domeniul justiției, consolidarea statului de drept, lupta împotriva corupției – acestea erau principalele reforme necesare pentru acordarea în continuare a ajutorului financiar din partea UE.

Ramona Strugariu: „Da. Avem, de exemplu, programul cetățeniei contra investiții, moratoriul a fost extins până la începutul lui septembrie, legea a fost votată în a doua lectură și este unul dintre indicatorii îndepliniți. Asta-i una. Strategia de reformare a justiției, pe de altă parte, este în etapă incipientă. Deci, procesul elaborării strategiei e în etapă incipientă, trebuie implicarea directă a entităților cu care trebuie discutat – partidele politice și societatea civilă, consultarea. Acesta este un indicator care nu este îndeplinit. Legea ONG-urilor - avem adoptare pe 12 iunie, a fost adoptată în a doua lectură, n-a fost adoptată în ultima și indicatorul acesta este îndeplinit în momentul în care avem lege adoptată, promulgată și publicată. Echipa de investigație a fraudei bancare, acesta este unul dintre punctele foarte importante și cred că nu numai pentru mine ca deputat european, dar și pentru echipă, și pentru colegii mei de la Bruxelles, și diferite instituții de la Bruxelles. Au fost alocate resurse, da? Da! Avem echipă comună de investigație unde trebuia să fie experți letoni și trebuia să fie implicat și grupul de lucru...”

Europa Liberă: E creat acest grup...

Ramona Strugariu: „Dar știam că nu e finalizat acest demers. Rețeaua Anticorupție, aderarea la Rețeaua Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală. Și acolo nu aveți realizate procedurile. Deci nu este încheiat procesul, este unul dintre indicatorii care sunt parțial îndepliniți. E în declic indicatorul cu legea în ceea ce privește infracțiunile legate de spălarea banilor. Acolo avem adoptare în lectura finală, din ce știu eu, pe 21 martie. După aceea, iarăși un punct important – Consiliul Audiovizualului și Consiliul Concurenței. Acolo aveam o cerință de evaluare independentă...”

Europa Liberă: Un audit să se facă la ambele instituții.

Ramona Strugariu: „Exact! Aveam o cerere de audit extern. Dacă nu mă înșel, e cerere expresă exprimată chiar de Comisarul european pentru politica de vecinătate. Acela este chiar unul din indicatorii care nu au fost îndepliniți. Ambii lideri de agenții la momentul respectiv, îmi aduc aminte bine, s-au opus vehement acestui tip de audit. Despre reforma Consiliului Superior al Magistraturii nici nu mai spun, nu e indicator îndeplinit. Acolo trebuie să avem un proces de reformare care să nu presupună numiri în CSM în contextele pe care le știm, cauzate de pandemie și tot felul de pretexte de reunire a plenului parlamentului, ci trebuie un proces clar, efectiv în care implicăm societatea civilă, în care implicăm experți, în care implicăm consultări, toate partidele politice, indiferent dacă sunt la putere sau în opoziție ș.a.m.d. Mă întorc la decizia UE, la aceste condiții și spun că am vrut să vă dovedesc că ele sunt unele demarate, unele îndeplinite, unele neîndeplinite... E o decizie până la urmă politică dacă vin banii ăștia sau nu. Și acum, în contextul acesta, ne ducem puțin spre condiționalitatea generală politică, la peisajul politic din ultima perioadă și ce vede în acest moment Uniunea Europeană, când se uită spre Moldova din perspectiva stabilității politice? Vedem discuții foarte alarmante în ceea ce privește angajarea răspunderii guvernului.

Astăzi, în sfârșit, a fost cvorum la parlament pentru angajarea răspunderii guvernului pentru adoptarea rectificării bugetare și celelalte legi din pachetul respectiv, dar nu este o situație firească. După aceea, presiunea și amenințările, de fapt, din partea președinției pentru dizolvarea parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate, deși acolo avem clar poziția Curții Constituționale, care a spus că nu se poate în ultimele șase luni ale mandatului președintelui să dizolvăm parlamentul. Iarăși, semn clar de instabilitate politică. Ce mai avem? Păi mai avem o telenovelă a dlui deputat Gațcan, care a evoluat în felul următor: am văzut informația cum că dl deputat pleacă de la socialiști și merge spre „Pro Moldova”, după aceea am primit, inclusiv noi în Parlamentul European, și eu am primit o scrisoare prin care eram informată că a existat o tentativă de răpire împotriva dlui deputat Gațcan, că presiunile sunt foarte, foarte mari, că este un abuz ceea ce se întâmplă și îi este forțată mâna să se retragă din poziția de deputat, după aceea am mai aflat că dl Gațcan era, de fapt, în România, la Iași. S-a reîntors, înțeleg, și cu toată răpirea, presupusa răpire, presiunile și intimidările care s-au executat, teoretic, din partea colegilor socialiști, el s-a reîntors la colegii socialiști și acum și-a retras cererea de renunțare la mandat și cred că revine în parlament în grupul socialiștilor. Și acum spuneți-mi mie, ce să înțelegem noi apropo de stabilitate și echilibru politic din toată această poveste?”

Europa Liberă: Că se clatină o majoritate parlamentară și că, cel mai probabil, ar putea să fie demis Guvernul Chicu. Și dacă va fi demis, atunci situația se schimbă în bine, în rău în raport cu Bruxelles-ul?

Ramona Strugariu: „Eu nu pot să vă dau un răspuns foarte ferm în direcția schimbării situației în bine sau în rău. Ceea ce vedem clar și este îngrijorător este că e foarte volatilă situația politică și asta periclitează în mod direct interesul cetățenilor în contextul de criză acută în care este mai mare nevoie decât oricând – oricărui guvern, nu doar al Republicii Moldova – de o stabilitate politică și o seriozitate a partidelor politice, indiferent de faptul, repet, că ele provin de la guvernare sau din opoziție, de o responsabilitate maximă în ceea ce privește măsurile care trebuie luate pentru protejarea siguranței vieții, că este o chestiune de siguranță națională, până la urmă, echilibrul bugetar și fiscal ș.a.m.d. Și în momentul în care în mod evident debandada crește, și în momentul în care vedem că aceste dezechilibre se adâncesc, și fiecare dintre aceste grupări, să spunem, insistă cumva în argumentele ei, fără să se gândească la interesul comun, la interesul oamenilor, evident că reacția de la Bruxelles din partea tuturor responsabililor cu alocări financiare sau cu diverse recomandări crește și răspunsul e pe măsură.

Mi se pare aici extrem de absurd și de neacceptat din partea Guvernului Chicu să dea vina pe terțe persoane, pe Europa că nu trimite banii...

Dar eu sper din tot sufletul la o brumă de responsabilitate, îmi pare enorm de rău pentru cea de-a treia tranșă de asistență macrofinanciară, pentru că, dacă n-am fi rămas pe ultima sută de metri, și mi se pare aici extrem de absurd și de neacceptat din partea Guvernului Chicu să dea vina pe terțe persoane, pe Europa că nu trimite banii, pe Bruxelles și pe diverși actori individuali, și pe colegi europarlamentari, pe unii dintre noi sau pe opoziție, și mai rău, că nu primește banii Republica Moldova, cu toate că a fost timp din belșug, situația pe ultimul metru pentru îndeplinirea condiționalităților s-au tot amânat lucrurile, pentru că au existat, din păcate, alte priorități. Evident că nu se poate totul întâmpla peste noapte și evident că nu poți să aliniezi atâtea lucruri care trebuiau cumva definitivate în timp în două-trei zile. Deci am ajuns aici să spun de iresponsabilități guvernamentale, nu pe fondul acțiunilor unor oameni care până la urmă au protejat interesele cetățenilor, semnalând din timp faptul că trebuie îndeplinite condiționalitățile.”

Europa Liberă: Ceea ce se mai vorbește la Chișinău și se face trimitere și la unele surse din Occident că, eventual, dacă pică Guvernul Chicu, cei care vor crea o nouă majoritate sau vor reconfigura situația în Parlamentul Republicii Moldova vor trebui să țină cont și de sugestia că la guvernare nu ar trebui să ajungă reprezentanții Partidului „Șor”, reprezentanții din „Pro Moldova”, numele unora dintre ei care ar figura în raportul Kroll-1, Kroll-2?

Ramona Strugariu: „Eu nu știu despre astfel de discuții făcute într-un fel de cadru oficial sau chiar informal în întâlnirile noastre pe care le-am avut, dar cumva mi se pare firesc ca în niște structuri constituite cu ideea unui mesaj de încredere, să spunem, și de echilibru, și de bună guvernare să nu existe oameni care să fie direct implicați în ilegalități, în chestiuni majore de fraudă bancară și în niște povești care până la urmă și-au lăsat atât de amar amprenta asupra credibilității Republicii Moldova în timp. Și apropo de această credibilitate, vă puteți imagina șocul Europei în momentul în care cumva a ajuns la noi știrea că sunt contrafăcute elicoptere într-un garaj de la Criuleni. Deci, prima dată când aud și probabil că foarte multe dintre autoritățile europene de aplicare a legii, aud de faptul că elicopterele pot fi contrafăcute într-un garaj și că acesta este un business cu potențial uriaș, este adevărat, de business negru, evident murdar, o ilegalitate uriașă, dar cu un potențial foarte mare de a face bani murdari. Deci, sunt lucruri care trebuie, în primul rând, foarte clar adresate și investigate și, în al doilea rând, evitați categoric indivizii sau orice fel de structuri care ar putea să ajungă în poziții politice, ele având anterior diverse astfel de ocupații și de preocupări, și de afaceri.”

Europa Liberă: Admiteți că totuși cele 200 de milioane de euro din linia de creditare rusească ar putea să ajungă înaintea asistenței macrofinanciare, ne referim la cea de-a doua tranșă din partea UE pentru Moldova?

Ramona Strugariu: „Eu personal nu cred asta. Permiteți-mi să nu cred și permiteți-mi să îmi manifest cumva fără să reiau de la capăt toată povestea apropo de banii Rusiei și toate condiționările, să spunem, politice și geostrategice cu care vin acești bani. Permiteți-mi să nu cred în această promisiune care a mai venit în alte multe dăți și, de fapt, nu s-a concretizat și dacă ajung, e foarte important în ce fel de condiții ajung, dar eu cred că nu…”

Europa Liberă: Și pe final, în contextul dezbaterii priorităților președinției germane a Consiliului Uniunii Europene în prezența cancelarului Angela Merkel, da, toată lumea e preocupată de ce se va întâmpla în interiorul Uniunii Europene, dar se pare că contează și ce se va întâmpla în imediata vecinătate a UE?

Ramona Strugariu: „Da, e foarte important. Acesta din nou cumva nu este un mesaj nou și eu, și noi l-am subliniat mereu în dialogurile pe care le-am avut și vom continua să le subliniem în discuțiile cu președinția pe care le vom avea la nivelul fiecăreia dintre comisiile din Parlamentul European. Este esențial ce se întâmplă în vecinătate, e foarte important și am stabilit-o încă de la începutul Comisiei și din momentul constituirii Comisiei Europene și prioritățile ei. Și vă aduceți aminte bine discuțiile apropo de extindere, că trebuie să continue procesul de extindere, că trebuie să rămână o prioritate, că trebuie să ne uităm evident la condiționalități și la cum putem să flexibilizăm, poate, și să încurajăm asta mai responsabil și mai atractiv, dar clar – extinderea trebuie să rămână una dintre priorități și tot ce se întâmplă în vecinătate, cu deosebire în vecinătatea estică, e important pentru Uniune. Deci, evident că președinția germană la rândul ei trebuie să se uite mai departe la aceste priorități și dincolo de președinția germană toate cele care vin, adică există clar cumva în acest moment așezată, să spunem, chestiunea extinderii și evident că ține de fiecare dintre părți.

N-avem voie să ne pierdem speranța că Moldova va ajunge într-o zi stat membru al Uniunii Europene...

Ține și de noi, de felul care aducem asta pe agenda politică europeană și ține și de partenerii noștri, și ține și de Republica Moldova, în mod special, dacă aici ne referim la responsabilitatea cu care-și asumă această agendă, să continuăm, în mod evident, discuțiile și pașii asumați. Eu cred că atâta timp cât există oameni care să-și asume foarte clar la nivel de Parlament European și la nivel de instituții acest progres, această agendă proeuropeană a Moldovei, pur și simplu n-avem voie să ne pierdem speranța că Moldova va ajunge într-o zi stat membru al Uniunii Europene, pentru că asta merită. Dar oamenii aceștia care luptă pentru Republica Moldova au nevoie de susținerea implicită și efectivă a cetățenilor din Republica Moldova, a societății civile, a mecanismelor de presă liberă, de responsabilitatea guvernului care își asumă o nouă agendă de reforme. Este un efort pe care trebuie să-l facem împreună, pentru că individual nu vom reuși să transformăm această agendă într-o realitate. Dacă avem acest echilibru și dacă există foarte clar această intenție și la nivel de guvern, și prin responsabilitatea cetățenilor, inclusiv la vot, foarte important, atunci nu ne împiedică nimeni s-o transformăm într-o realitate, poate chiar mai repede decât ne-am așteptat, dar cu respectarea acestor lucruri despre care vă vorbesc.”

Mai mult
XS
SM
MD
LG