A fost o rea intenție a președintelui Igor Dodon și a PSRM de a-i împovăra pe cetățenii Republicii Moldova cu un împrumut rus dubios, declară Europei Libere, europarlamentara PLUS Ramona Strugariu, vice-președinta comisiei parlamentare Uniunea Europeană-R.Moldova.
Europa Liberă: Discutăm despre acest credit rusesc buclucaș care urma să ajungă în Republica Moldova. Curtea Constituțională a decis că acordul de creditare dintre Federația Rusă și Republica Moldova este neconstituțional. Dvs. cum ați primit această veste?
Ramona Strugariu: „Mărturisesc că am primit-o cu bucurie, și nu o spun din motive politicianiste, ba dimpotrivă, aș vrea să ne întoarcem un pic înapoi la parametrii reali ai acordului și să înțelegem despre ce vorbim, pentru că eu cred că în felul acesta e foarte limpede că, de fapt, Curtea Constituțională și-a exercitat rolul firesc de a proteja, practic, cetățenii Republicii Moldova, de a asigura, și o să vedem proiectul hotărârii, nu l-am văzut, dar îl vom vedea, că există niște garanții și un control parlamentar, așa cum era firesc să se întâmple și nu s-a întâmplat în ceea ce privește acest acord și în textul în sine, în formatul în care s-a convenit acordul.
Unu: înțeleg că partea moldovenească era obligată să asigure participarea companiilor ruse la realizarea acestor așa-numite proiecte moldo-ruse. Avem informații concrete despre aceste proiecte sau aveam informații concrete despre ele? Nu! Nu avem indicii despre tipul de proiect, despre costuri, despre necesități, despre nume, despre componența acționariatului, care-i foarte importantă în ceea ce privește partea rusă. Ce înseamnă asta? Înseamnă un cec în alb pe care Dodon îl semnează, fără să aibă o responsabilitate concretă și fără elemente transparente pe care să le știe cetățenii Republicii Moldova în legătură cu aceste companii și aceste proiecte. Doi: Chișinăul ar fi trebuit să înapoieze nu doar suma respectivă, datoria pe care și-a asumat-o, ci și alte eventuale credite pe care le-ar fi obținut diferiți agenți privați din Republica Moldova de la bănci rusești, în mod evident. Deci, oricine se poate îndatora. Ce înseamnă asta? Înseamnă destabilizare din perspectiva situației economice a țării pentru ca într-un final să vorbim despre o împovărare tot a Republicii Moldova. Trei: Rusia nu și-ar fi încasat doar dobânda standard, ar fi aplicat penalități la penalitățile calculate și pentru alte datorii. Cifre, ca să înțelegem clar: rata dobânzii 2 la sută anual ori 150 la sută la întreaga datorie. Este enorm! Nu este un acord care să fi ajutat sau să fi sprijinit în mod real în vreun fel Republica Moldova.
Iarăși, nu e vorba despre declarații politice, deși sunt și ele importante, este vorba despre o predictibilitate și niște lucruri clare care ar fi trebuit să existe acolo în acord, ca să nu mai vorbim de acel control parlamentar, pe care l-am menționat și el nu a existat. În contrapondere, dacă vrem să ne uităm la Uniunea Europeană, de exemplu, și la lucrurile care au fost puse pe masă în ultima vreme dinspre partea europeană spre Republica Moldova sunt foarte clare – 87 de milioane de euro Programul regional de asistență, 100 de milioane de euro veniți de curând, toți cei 740 de milioane de euro nerambursabili din fereastra 2014-2020, soluții pe care le căutăm acum ca Republica Moldova să primească cealaltă tranșă de asistență macrofinanciară de 40 de milioane, care ar fi trebuit accesată până la sfârșitul lunii iunie, până în iunie și tot guvernul n-a îndeplinit condiționalitățile ca să poată să acceseze acești bani și, cu toate acestea, încercăm să găsim soluții...”
Europa Liberă: Ajungem și la tranșa a doua care urmează să vină din partea Bruxelles-ului, dar vreau un pic să ne explicați ce înțelegeți Dvs. din argumentele autorităților Republicii Moldova, care spun că acest împrumut rusesc, per total sunt 500 de milioane, prima tranșă urma să fie acești 200 de milioane de euro. Guvernarea spune că ar fi fost un colac de salvare, pentru că, așa cum insistă și premierul Chicu într-un interviu pentru Europa Liberă, ar fi acoperit cam 25 la sută din actualul deficit bugetar.
Ramona Strugariu: „Chiar înainte am menționat toți parametrii aceștia foarte ambigui în care eu nu văd în ce condiții ar fi fost un colac de salvare în condițiile în care ar fi îndatorat foarte mult țara și în condițiile în care nu exista niciun fel de listă de predictibilitate a implementării termenelor acestui acord. Dacă pasul imediat ar fi însemnat poate o infuzie de capital, condițiile acordului strict economic sunt extrem de nefavorabile Republicii Moldova – unu; doi: și ca semnal cred că politic, și condiționalitate, și elementul de direcție, să spunem, a țării profund către Federația Rusă n-ar fi fost o idee bună și un semnal bun.”
Europa Liberă: Igor Dodon, președintele spunea că decizia Curții Constituționale ar fi una cinică, împotriva propriilor cetățeni, ar fi o lovitură dură aplicată milioanelor de moldoveni care așteptau ajutor din acești bani. Și socialiștii au menționat că hotărârea Înaltei Curți de anulare a acestui credit rusesc ar fi „o confirmare a faptului că această instituție a fost capturată de interesele politico-oligarhice”. Credeți că va deveni și mai pronunțată această luptă geopolitică la Chișinău – cine sunt cu rușii, cine sunt cu Occidentul?
Ramona Strugariu: „E foarte posibil și n-a fost niciodată Republica Moldova scutită de astfel de bătălii, din păcate. Au fost situații în care să spunem că guvernul a reflectat dorința cetățenilor de a merge spre Europa, și acesta e un lucru minunat, dar au fost și foarte multe situații în care fie că a mințit că se duce spre Europa guvernul și, de fapt, se spălau bani și existau tot felul de interese care numai ale cetățenilor moldoveni nu erau, fie acum, iată, avem deja și o poziție clar pro-rusă.
Dincolo de asta, eu cred că ar trebui să se abțină președintele să facă afirmații vehemente la adresa Curții Constituționale și cred că Curtea Constituțională până la urmă chiar asta a făcut, ce spuneam de la început – a protejat interesul cetățenilor Republicii Moldova în mod direct, pentru că în momentul în care ai pe masă un acord cu niște consecințe potențiale din însăși structura lui și din acele clauze pe care le menționam cu efecte atât de mari, este firesc să reacționezi ca atare și să ai în vedere interesul cetățenilor Republicii Moldova în momentul în care analizezi. Din perspectiva mea, e exact invers – faptul că Curtea Constituțională a decis așa, în parametrii pe care să-i vedem odată cu motivarea este o protejare a intereselor cetățenilor moldoveni, nu afectarea lor.”
Europa Liberă: La Chișinău, mai mulți analiști, comentatori spuneau că insistența guvernării de a accesa acest credit ar însemna și un instrument de șantaj pentru partenerii externi, pentru că de acolo nu vin bani și aveau această posibilitate să le explice cetățenilor că vedeți cine vrea mai mult bine Republicii Moldova.
Ramona Strugariu: „Cine vrea mai mult bine Republicii Moldova, se gândește și la respectarea condiționalităților pe care și le-a asumat Republica Moldova, se gândește și la respectarea de către guvern a angajamentelor asumate chiar prin propria foaie de parcurs pe care a prezentat-o imediat după căderea Guvernului Sandu în condiții nu foarte clare și nu foarte fericite, pentru că Guvernul Sandu chiar a dat un semnal foarte pro-european și a fost, cumva, s-au deschis porțile pentru Republica Moldova în acel moment. E foarte limpede că n-ar trebui să reinventăm roata pentru ca Republica Moldova să beneficieze din plin de acești bani, ci pur și simplu să respectăm niște lucruri deja asumate printr-o foaie de parcurs care nu s-au întâmplat, de unde și povestea cu tranșa de asistență macrofinanciară și situația delicată în care se află sub acest aspect Republica Moldova acum. Sunt bani, trebuie bunăvoința autorităților moldovene și a guvernului moldovean să se ducă în direcția potrivită și să genereze încredere, să genereze încredere partenerilor europeni că poate să atingă aceste obiective de pe foaia de parcurs pro-europeană a Republicii Moldova, pentru că ar fi fost excepțional ca astăzi Republica Moldova să fie unul dintre acele state-membre pentru care s-au deschis porțile aderării. Și cred că, dacă își știe interesul de țară, guvernul ar trebui să înțeleagă aceste lucruri și să reacționeze ca atare.”
Europa Liberă: Dar prin implementarea prevederilor Acordului de Asociere pe care-l are Republica Moldova cu Uniunea Europeană, autoritățile reușesc să facă ca țara să avanseze în parcursul european?
Ramona Strugariu: „Sigur că da. Dar au implementat autoritățile prevederile, și-au respectat condiționalitățile? Asta este întrebarea. Și dacă da – de ce nu vine tranșa? Bineînțeles că nu s-au respectat aceste condiții și în momentul în care am scris și Dragoș Tudorache în calitate de raportor, susținut de mine ca vicepreședinte și de toți colegii, de altfel, din delegația USR PLUS, de curând chiar am înaintat o scrisoare către Înaltul Reprezentant pentru a solicita prelungirea termenului în care Republica Moldova trebuie să îndeplinească aceste condiționalități, tocmai pentru ca ea să poată să primească, special în context de criză, banii.”
Europa Liberă: Am văzut această inițiativă a Dvs., a celor cinci eurodeputați români. Și v-a fi luată în calcul această solicitarea a Dvs.? Credeți că chiar se poate prelungi această perioadă?
Ramona Strugariu: „Noi sperăm că da. Eu cred că totul e posibil în condițiile în care guvernul generează încredere. Dacă guvernul nu generează această încredere, și deja suntem pe premise șubrede, pentru că, dacă și-ar fi făcut temele – veneau banii, e simplu. Deci e o ecuație extrem de simplă în care toată lumea își face treaba și Uniunea își face treaba, și guvernul își face treaba, și suntem liniștiți. Suntem într-o situație cumva de buclă în care, practic, guvernul n-a respectat anumite condiționalități. Și atunci facem eforturi suplimentare ca să putem să prelungim niște termene, dar și ei ar trebui să facă niște eforturi suplimentare ca să atingă acele obiective.”
Europa Liberă: Pentru că suntem într-o săptămână europeană care se marchează la Chișinău, în contextul Zilei Europene, să vă întreb: ce punți ar putea să fie construite în continuare între Chișinău și Bruxelles astfel încât cetățenii să înțeleagă că UE îi dorește bine statului și oamenilor de aici?
E concret acest sprijin în bani
Ramona Strugariu: „Dacă n-am fi crezut în Republica Moldova și în oamenii ei, chiar de curând Uniunea Europeană nu s-ar fi orientat și nu s-ar fi gândit foarte serios cum să găsească instrumente noi pentru a putea să-și ajute partenerii, asta deja este o certitudine. Pe 30 martie chiar am avut acel anunț din partea Uniunii Europene că oferă ajutor medical de urgență țărilor din Parteneriatul Estic în contextul COVID, au urmat încă 140 de milioane de euro, după aceea acel anunț al Comisiei de pe 8 aprilie cu asistența financiară regională de 87 de milioane de euro. Deci e concret acest sprijin în bani și, dincolo de asta, se întâmplă în continuare între oameni și între comunități aceste punți pe care cred că, oricât de mult s-ar strădui, până la urmă, un guvern sau altul să le suspende, ele vor continua să se întâmple. Contactul direct dintre oameni, implicarea în activități comune, faptul că comunități locale din România s-au mobilizat ca să sprijine comunități locale din Republica Moldova, o societate civilă puternică și unită, și conectată a Republicii Moldova și cu România, și cu restul Europei. Respondenți oameni care au reacționat, de pildă, Suedia care a ajutat în mod concret, a acordat un sprijin financiar pentru proiecte pe care se le dezvoltă presa din Republica Moldova. Toate acestea sunt semnale de solidaritate foarte clare, aș spune, și din partea Uniunii, și din partea țărilor pur și simplu din Uniunea Europeană către Republica Moldova fără agendă ascunsă.”
Europa Liberă: Adevărul cu spiritul de solidaritate ca valoare a construcției europene este actual mai mult decât oricând?
Ramona Strugariu: „Așa este și ați văzut probabil că chiar și în cadrul Uniunii, și în sânul Uniunii Europene prima tendință a fost cumva ca fiecare să se uite repede în ograda lui și să vadă ce poate să facă individual, după care și-au dat seama foarte repede, și nu e ușor, că e vorba de o coordonare totuși între guvernele a 27 de state-membre, fiecare cu mândria lui, fiecare cu perspectiva lui, fiecare cu prioritățile lui ș.a.m.d. Așadar, repede și-au dat seama că nimeni nu poate să facă față singur și în mod individual unei astfel de crize și pasul firesc următor a fost această solidaritate și coordonare pe dimensiunea care permite practic acțiune comună în cadrul tratatelor și, dincolo de asta, și faptul că au tratat anumite state-membre pacienți din alte state-membre, că Germania a trimis măști în Italia, că Franța a preluat pacienți, sunt mai multe state-membre care au trimis sprijin inclusiv de măști, echipamente medicale și sanitare, inclusiv către statele partenere și către Republica Moldova, că există rețele de solidaritate în acest moment și, apropo, de asta sunt medici din Republica Moldova într-o astfel de rețea, care se numește chiar „Rețeaua de solidaritate”. E un proiect extraordinar și care reunește cunoștințe și expertize ale medicilor din diaspora, pentru a putea să lupte împotriva virusului, să pună cap la cap protocoale comune, acțiuni comune, să facă schimb de experiență medicală și să poată să ajute într-un spațiu mai larg și foarte solidar în această luptă și în combaterea crizei. Niciun guvern nu poate opri, oricâtă dragoste pentru Rusia ar avea sau oricâte tendințe liberale, nu mă refer neapărat la Guvernul Republicii Moldova, spun în ansamblu, apropo, de dreptul libertății, de solidaritate și spațiul european în sine. Nimeni nu poate opri astfel de manifestări, ele nu au frontiere. Medicii care au traversat granițele în toate direcțiile Europei ca să-și ajute semenii și să acorde o șansă la viață nu au frontiere. Tot acest sprijin și solidaritatea umană nu cunoaște aceste limite și nu cred că pot fi limitate de guverne temporare. Asta-i frumusețea Europei și a Uniunii Europene, de fapt.”
Europa Liberă: Și ce mesaj aveți pentru cetățenii Republicii Moldova în ajun de 9 mai?
E prima dată când putem să controlăm criza și să o depășim cu bine
Ramona Strugariu: „Vreau să le spun: la mulți ani! Pentru că eu îi privesc și noi cu toții îi privim ca pe cetățeni ai Europei și ca pe niște oameni care merită din plin spațiul Uniunii Europene și care cred că într-o bună zi chiar vor ajunge cu drepturi depline în acest spațiu. Vreau să le spun: la mulți ani! Vreau să le transmit toate gândurile mele bune și mult curaj în acest context de criză în care cumva poate toți ne confruntăm cu incertitudini și spaime legate de viitor și de ce se va întâmpla mai departe și, în același timp, un mesaj de încredere. E adevărat că e o criză fără precedent, dar, în același timp, e la fel de adevărat că, dacă reușim să rămânem solidari, ancorați în proiectul european și să ne coordonăm aceste eforturi, e prima dată când putem să controlăm criza și să o depășim cu bine. Trebuie încredere în oameni care nu le transmiți o agendă tulbure și condiționalități pe care nu le detaliază și nu le împingi mere otrăvite, ci sprijin concret și care chiar încearcă să-i țină aproape de tot ce însemnă nucleul european al valorilor, nu numai al finanțelor – asta aș vrea să le spun și să ne revedem sănătoși și cu bine că abia aștept să mă reîntorc în Republica Moldova ca să ne vedem și să mai povestim și acolo.”
