Guvernatorul Băncii Naționale a României le stă în gât celor din coaliția de guvernământ, care ar vrea să poată jongla nu doar cu cifrele, ci și cu mașina de tipărit bani. Mugur Isărescu, numit în 1990 în fruntea Băncii Naționale, este cel mai longeviv înalt demnitar din România. Isărescu a avut doar o pauză de un an, între 1999 și 2000, când a ocupat funcția de prim-ministru. Tot atunci a cochetat cu politica mare, candidând pentru funcția de președinte al României din partea țărăniștilor și cu susținerea Patriarhului Bisericii Ortodoxe.
Chiar dacă în decursul lungii sale cariere a făcut din când în când jocurile celor aflați la putere, Isărescu a avut înțelepciunea să țină în echilibru politica Băncii Naționale. Totuși, în ultimul an criticile aduse de guvernator măsurilor economice haotice aplicate de executiv l-au făcut cumva indezirabil în ochii celor aflați la putere. De altfel absența de la Comisia de specialitate din parlament a reprezentanților partidelor din coaliția de guvernare la audierea lui Mugur Isărescu și a echipei sale de conducere este semnalul clar de război împotriva Băncii Naționale a României. Isărescu le-a spus celor prezenți că puseul inflaționist din primele luni ale acestui an nu are legătură cu politica monetară a băncii centrale. Adevărata inflație a fost „ecranată” de măsurile guvernului care a scăzut TVA și, parțial, impozitul pe venit.
După mai mulți ani în care inflația a fost ținută sub 3 la sută, pragul maxim acceptat de Uniunea Europeană, după criza majoră de acum zece ani, rata anuală pe 2017 a fost de 3,3 la sută, pe fondul scumpirii produselor alimentare și nealimentare cu peste patru procente și a creșterii prețurilor serviciilor cu 0,22%. Banca Națională a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru acest an, la 3,5%, ceea ce arată inclusiv incapacitatea României de a face față standardelor cerute pentru trecerea la euro.
E greu de spus dacă România va reuși să reintre în grafic până în 2024 pentru a fi primită în zona euro, dar optimismul temperat al guvernatorului sugerează mai degrabă o nouă amânare a termenului...
Astăzi la parlament, șeful Băncii Naționale a declarat că a semnat proiectul de ordonanță privind înființarea comisiei de trecere la euro, comisie ce va fi condusă de prim-ministra Viorica Dăncilă. Isărescu a atras, însă, atenția că pe acest drum al renunțării la leu e nevoie de „cel puțin 20 de modificări legislative ale Băncii Naționale în sensul întăririi independenței băncii centrale”.
În 2014, când Mugur Isărescu a primit al cincilea mandat de guvernator spunea că aderarea la euro în 2019 ar fi un „obiectiv ambițios, dar încă realizabil”. Între timp, România pare să fi făcut mai degrabă pași înapoi, decât înainte, așa că termenul a fost amânat pentru 2024, după cum a anunțat recent liderul PSD, Liviu Dragnea, care a propus formarea unei Comisii Naționale în acest sens, formată din reprezentanți ai Academiei Române, ai guvernului, ai societății civile și ai președinției.
E greu de spus dacă România va reuși să reintre în grafic până în 2024 pentru a fi primită în zona euro, dar optimismul temperat al guvernatorului Băncii Naționale sugerează mai degrabă o nouă amânare a termenului. Pentru a fi complet integrată în Uniunea Europeană, România are nevoie să fie primită în Spațiul Schengen de Liberă Circulație și în Zona Euro.
