La Chişinău a fost publicată astăzi legea care ar urma să facă să dispară din spaţiul audiovizual moldovenesc ştirile şi emisiunile informativ-analitice produse în Rusia şi considerate a fi „propagandistice” de autorităţile de la Chişinău. Interdicţia ce va începe să producă efecte exact peste o lună este în general agreată în mediul de experţi, dar extrem de criticată dinspre Federaţia Rusă, care a ameninţat „cu măsuri de răspuns”.
În viziunea autorităţilor ruse, legea - care interzice televiziunilor moldovene ce redifuzează posturi ruseşti să păstreze în grilele lor programele de ştiri şi dezbateri produse în Rusia, obligându-le să le înlocuiască cu alte produse mediatice - ar discrimina „în mod direct” presa rusă, iar măsura nu este altceva decât „o politică antirusească” promovată de partidul de guvernământ de la Chişinău, în detrimentul dreptului fundamental al populaţiei la liberă informare.
Într-o reacţie la promulgarea, miercuri, a documentului de către speakerul moldovean Andrian Candu, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a criticat aspru măsura, numindu-le pe partidele parlamentare moldovene ce au votat actul normativ „forţele anti-ruseşti din legislativul moldovean” şi spunând că acestea se abat „tot mai mult de la normele democratice”.
„Moscova îşi rezervă dreptul de a veni cu acţiuni de răspuns”, a avertizat ea, fără a preciza ce acţiuni anume se au în vedere.
Totodată, presa a citat o declaraţie a președintelui comisiei Camerei Publice pentru dezvoltarea diplomației publice, cooperării umanitare și conservării valorilor tradiționale de la Moscova, Elena Sutormina, care a spus că a sesizat Consiliului Europei în legătură cu legea „anti-propagandă”, adoptată de legislativul moldovean. „La fel, ne vom adresa neapărat legislativelor statelor europene, în special la comitetele și comisiile pentru politica informațională, libertății cuvântului și jurnalism, ca ei să dea o notă publică acestui fapt”, a mai declarat Sutormina, citată de presa rusă.
Pe de altă parte, experţii de la Chişinău exprimă opinii nuanţate faţă de această reacţie a autorităţilor ruse, la fel ca şi faţa de demersul ce le-a provocat.
Igor Munteanu, fost ambasador moldovean la Washington, în prezent director al IDIS Viitorul de la Chişinău, spune că declaraţia Mariei Zaharova este şi ea un fel de „propagandă”:
„Ceea ce spune Zaharova este propagandă curată. În primul rând, ea acuză de rusofobie, atunci când toată lumea știe că, de fapt, Federația Rusă practică românofobia, încurajând curentele politice care sunt favorabile intereselor sale și finanțează aceste grupuri. Și asta se referă de la Partidul Socialiștilor, până la Usatîi și până la regimul separatist care există în stânga Nistrului. Deci, să n-o facă pe prințesa pe bobul de mazăre această Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, pentru că Federația Rusă se comportă ca un elefant în porțelănărie. Toate acuzațiile, de fapt, ar trebui să și le atribuie sieși, pentru că Federația Rusă nu respectă convențiile și regulile de bază ale Organizației Mondiale a Comerțului, nu respectă tratatul politic dintre Republica Moldova și Federația Rusă, nu respectă acordurile suplimentare – avem peste 1.000 de acorduri semnate între Federația Rusă, inclusiv cu privire la protecția socială a emigranților.”
În condiţiile în care este cunoscută politica „extrem de agresivă” a Federaţiei Ruse în spaţiul mediatic moldovenesc, continuă Igor Munteanu, decizia autorităţilor de la Chişinău este o necesitate. Doar că, mai atenţionează Igor Munteanu, şi propaganda internă trebuie tratată cu la fel de multă rigoare de acum încolo de autorităţile moldovene:
„Trebuie s-o tratăm cu aceleași instrumente de disuadare, adică de combatere, așa cum privim și propaganda externă. Și pentru asta trebuie să avem suficientă decizie politică pentru ca să limităm finanțarea acestor televiziuni din surse offshore. Trebuie să știm cine sunt proprietarii reali, trebuie să detașăm partidele politice de deținerea controlului asupra televiziunilor, trebuie să cerem mai multă rigoare din partea jurnaliștilor, trebuie să învățăm și să educăm publicul să discearnă între știre și propagandă.”
Legea ce a stârnit mânia Kremlinului intră în vigoare la începutul unui an electoral în care, cred observatorii, partidul democrat dominant al guvernării va juca din nou cartea geopolitică, în încercarea de a câştiga teren în faţa electoratului numeros al formaţiunii socialiste pro-ruse loiale preşedintelui Igor Dodon. Preocuparea principală a analiştilor este acum, însă, dacă la Chişinău vor exista suficientă seriozitate şi capacitate instituţională, ca să se pună în practică interdicţia.
