Linkuri accesibilitate

Polemică legată de numărul participanţilor la protest şi cel al forţelor de ordine (VIDEO)


Protestul împotriva invalidării alegerii lui Andrei Năstase în calitate de primar de Chişinău, 1 iulie 2018

Poliţia a anunţat o cifră de 7.000 de participanţi, iar opoziţia operează cu 40.000.

În Republica Moldova, două sunt temele de discuţie prioritare după protestul opoziţie de duminică: care a fost numărul de participanţi, cifra prezentată de poliţie sau de opoziţie şi dacă paza de la reşedinţa liderului democrat, Vlad Plahotniuc, şi sediul PD nu a fost excesivă. Între timp, au apărut voci ce îndeamnă la precauţie când e vorba de a exclude „ziua tăcerii” din legislaţie.

Când promit să revizuiască legislaţia electorală, democraţii, printre ei speakerul Andrian Candu şi premierul Pavel Filip, au în vedere un articol din Codul Electoral ce interzice „orice tip de agitaţie electorală în ziua alegerilor şi ziua precedentă alegerilor”. Tocmai aceasta este prevederea pe care şi-au întemeiat cele trei instanţe judiciare moldovene decizia lor să anuleze scrutinul ce l-a scos învingător pe Andrei Năstase.

Va anula majoritatea parlamentară, aşa cum a sugerat speakerul Candu, această interdicţie, ca fiind „o eroare” din legislaţia electorală? Deputatul democrat, Sergiu Sîrbu, nu are deocamdată un răspuns fără echivoc:

Sergiu Sîrbu
Sergiu Sîrbu

„Nu ştiu. Rămâne să vedem. Trebuie să analizăm, să vedem practica altor state. În multe este aşa prevedere, în altele nu este. Trebuie să vedem şi codul bunelor practici a Comisiei de la Veneţia în materie electorală. Bine, nu numai această prevedere. Poate există şi altele care ar trebui precizate. Vedeţi că noi nu ne-am confruntat până acum cu o problemă de aşa o amploare. Nu exclud că va fi un grup de lucru creat în acest sens. Cred că avem de muncit. Dar cum o să rezolvăm, rămâne de văzut.”

Criticii democraţilor spun însă că nu prevederea legislativă în sine este problema, ci felul cum au fost interpretate de magistraţi chemările la vot ale învingătorului cursei din ziua alegerilor, chemări apărute în câteva live-uri de pe Facebook. Instanţele au spus că acele filmuleţe ar fi constituit „agitaţie electorală”, o interpretare cu care nu sunt de acord reprezentanţii opoziţiei. Ei spun că astfel de îndemnuri au existat mereu, iar faptul că un politician din opoziţie a fost primul sancţionat pentru aşa ceva ar arăta că justiţia a executat o comandă politică.

Rezoluția protestului de la Chișinău
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:10 0:00

Posibilitatea anulării „zilelor tăcerii” din legislaţie este văzută nuanţat şi de experţi în legislaţie electorală, care spun că R. Moldova este tocmai acel caz special care are nevoie de o astfel de interdicţie, pentru a nu transforma orice scrutin electoral în bătălii verbale şi fizice în zilele votării.

Însuşi Năstase crede că, dacă ar fi vrut să repare lucrurile în faţa criticilor dure din exterior, puterea ar fi avut o modalitate de anulare a invalidării, apelând la practica reviziuirii propriilor decizii ale CSJ. Pentru deputatul majorităţii, Sergiu Sîrbu, această modalitate nu stă însă în picioare şi iată de ce:

Noi doar putem pe viitor să prevenim anumite situaţii dacă modificăm legislaţia...

„Teoretic, este posibilă o revizuire. Dar revizuirea se face când apar circumstanţe noi care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute anterior de instanţă. Dacă nu sunt temeiuri noi, din punct de vedere juridic, nu ştiu cum ar putea fi data înapoi această decizie. Noi doar putem pe viitor să prevenim anumite situaţii dacă modificăm legislaţia.”

Între timp, presa s-a concentrat astăzi pe alte două subiecte, după ce poliţia a invocat cifra de 7.000 de protestatari care ar fi fost duminică la protestul opoziţiei, în vreme ce de cealaltă parte, cel mai aprig aliat al lui Andrei Năstase, partidul PAS al Maiei Sandu, şi-a făcut propria socoteală şi a anunţat o cifră de 40.000 de persoane.

Precizarea respectivă a organizatorilor pare că nu şi-ar fi avut rostul dacă nu ar fi existat o dispută anterioară dintre protestatarii din jurul primarului nevalidat şi forţele de ordine care a stârnit un val de ironii între adepţii celor două tabere.

În timpul demonstraţiei de acum o săptămână poliţia, iar după ea şi o serie de instituţii de presă, au operat cu cifra de trei mii de persoane. Opoziţia a ripostat, spunând că aceştia ar fi fost mult mai mulţi şi că puterea a apelat la o manipulare pentru a slăbi energia din tabăra protestarilor.

O controversă în plus, ce s-a suprapus de această dată peste cea despre numărul de protestatari, e cea legată de numărul mare de poliţişti care au păzit sediul PD şi reşedinţa liderului democrat, Vlad Plahotniuc.

„Cu hotărârea CSJ din 25 iunie 2018 poate fi ilustrată reforma justiței, iar cu această fotografie - reforma poliției”, susţine un internaut într-un comentariu la o poza surprinsă din dronă ce înfăţişează vreo 16 cordoane de polişti păzind accesul spre locuinţa liderului democrat.

„Protestatarii picheteaza sediul PD şi resedinţa lui Vlad Plahotniuc. Zona e pazită de aproape toţi politiştii din ţară...”, a scris un alt internaut.

Criticile măsurilor sporite de securitate de la cele două adrese sunt atât de intense, încât atât PD, cât şi Inspectoratul General al Poliției s-au văzut nevoiţi să formuleze reacţii prin purtărorii lor de cuvânt. Primul a spus că PD nu a cerut intervenția specială a forțelor de ordine, iar al doilea a declarat că poliţiştii au fost dislocaţi acolo şi atâţia câţi au fost necesari pentru asigurarea ordinii publice.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG