Un amic m-a abordat zilele astea. Omul era foarte nedumerit şi voia ca eu, jurnalistul, să-i spulber nedumerirea, să-i dezleg un mister. Dilema existenţială a amicului era următoarea. Sînt oare Dodon şi Plahotniuc parteneri sau inamici? Omul mi-a spus că mai înainte Dodon şi Usatîi protestau împreună împotriva sistemului dirijat chipurile de Plahotniuc. Acum Usatîi e departe, iar Dodon e preşedinte şi parcă face şi el parte din sistem, parcă îl ajută pe Plahotniuc să schimbe sistemul electoral. „Păi, sînt camarazi Dodon şi Plahotniuc?” Amicul s-a uitat ţintă la mine, aşteptînd un răspuns. „Habar n-am! Şi nici nu cred că are asta mare importanţă. Mai bine gîndeşte-te la viaţa ta de zi cu zi…” i-am spus şi l-am decepţionat profund.
Îmi povesteşte o colegă de breaslă că, făcînd coadă la medicul de familie, în policlinică, a ascultat o discuţie aprinsă între cîţiva pacienţi. Unii susţineau că Dodon şi Plahotniuc sînt camarazi şi acţionează mînă-n mînă, alţii considerau că Dodon şi Plahotniuc sînt duşmani şi doar conjunctura face uneori să le coincidă interesele.
Aşadar, avem o obsesie nouă în mase. Ce relaţie au Dodon şi Plahotniuc? Oamenii se frămîntă, oamenii încearcă să înţeleagă, oamenii nu dorm nopţile pesemne, gîndindu-se la Dodon şi Plahotniuc.
Ce să zic? Le doresc succese mari, le doresc să dezlege acest mister. Din punctul meu de vedere, frămîntarea lor e demnă de o cauză mai bună. Sînt lucruri mai importante care merită să ne predispună spre reflecţie. Bunăoară, cum să contracarăm lucrurile rele pe care conducătorii le fac mai mereu aici, fie că sînt sau nu prieteni. O dimineaţă frumoasă vă doresc, fără obsesii tiranice!
