Copiii ținuți acasă atâtea luni, în condițiile în care societatea modernă, urbanizată, nu e pregătită pentru asemenea închidere a familiilor între patru pereți, în vreme ce spațiul locuit se confundă cu biroul și nu mai există limită între viața privată și muncă, toate astea au pus la grea încercare în ultimele luni țesutul social al țărilor europene.
Mai multe țări s-au bazat pe experiența chineză și pe practica medicală care a arătat că cei mai mici nu sunt un important grup de risc pentru răspândirea virusului. Grădinițele și creșele au rămas astfel deschise în Suedia, deși asta uimește mai puțin în această țară unde activitățile sociale au continuat aproape normal pe întreaga perioadă a pandemiei.
Tot o țară nordică, Danemarca, a permis redeschiderea grădinițelor, din aceleași considerente, încă de la jumătatea lunii aprilie.
Belgia, la rândul ei, a luat o serie de măsuri care au putut surprinde în alte țări. Într-o primă fază, creșele și grădinițele au fost singurele stabilimente colective care nu au închis deloc, nici măcar în momentele cele mai grave. Se considera că cei mici nu sunt purtători contagioși ai virusului, deși adevărul era, cel puțin parțial, și că exista teama că s-ar prăbuși economia dacă n-ar fi putut părinții să respire un pic.
Apoi, grădinițele au fost închise, nu însă și creșele. Chiar și în cazul grădinițelor, nu era vorba de o interdicție strictă, căci la cererea părinților unele au putut rămâne deschise, cel puțin parțial. Și tot grădinițele au fost primele care au redeschis, înaintea școlilor (și, desigur, înaintea restaurantelor, cinematografelor etc.).
În Germania, redeschiderea grădinițelor, după o lună de carantină, începând din aprilie, s-a făcut treptat, în funcție de politica proprie a fiecăruia din landuri, primul care a făcut-o fiind și cel mai populat land german: Renania de Nord-Westfalia.
În unele țări, în Franța, de pildă, redeschiderea grădinițelor s-a petrecut însoțită de o strictă supraveghere psihologică.
Trebuie sus însă că pentru ieșirea din carantină a grădinițelor, UE nu a putut face decât o serie de recomandări și că îi este imposibil să legifereze. Este vorba aici de ceea ce a fost numit principiul subsidiarității – termen împrumutat, de altfel, din teologia catolica – și se poate spune ca acest principiu în virtutea căruia țările UE își păstrează niște felii de libertate în care Bruxelles-ul nu are de ce să vină să-și bage nasul a fost susținut de la început de state mari și birocratice, cum sunt Germania și Franța, din rațiuni inverse față de cele la care ne-am aștepta.
In foarte multe domenii legislația Germaniei, de pildă, este mult mai strictă decât cea impus de UE. Așa încât, Bruxelles nu ar fi putut să legifereze în asemenea domenii în care totul este lăsat la latitudinea guvernelor naționale, ba chiar, în cazul Germaniei, la latitudinea entităților federale, a landurilor.
***
În R. Moldova toate grădinițele publice şi private au fost închise îndată după apariția primelor cazuri confirmate de Covid-19. Decizia a fost recomandată de epidemiologi care consideră instituțiile preșcolare drept potențiale focare de infecție. Până la normalizarea situației epidemiologice orice discuție despre eventuala redeschidere a grădinițelor se amână, a spus în cea mai recentă apariție, şeful Agenției Naționale de Sănătate Publică, Nicolae Furtună.
Părinții, cărora nu li s-a oferit nicio alternativă şi care s-au văzut obligaţi să revină la serviciu după reluarea activităților economice, se descurcă pe cont propriu, spune Ala Revenco, directoarea executivă a Asociaţiei Părinţi Solidari, care pledează pentru redeschiderea grădinițelor:
„Sunt părinţi care îşi lasă picii cu copii un pic mai mari de 9 sau 10 ani. Sunt părinţi care îi duc la bunici. Sunt dintre cei care iau copiii la serviciu, dar sunt angajatori care acceptă acest lucru, dar sunt care nu mai tolerează. Sunt care au pierdut locul de muncă din cauza aceasta. Sunt şi cei care stau acasă din cont propriu în concediu. Părinții sunt puși în situații foarte riscante şi foarte complicate.”
Apelurile celor care optează pentru reluarea activităţii instituţiilor preşcolare au luat turaţii după ce poliţia a comunicat un foarte recent caz tragic în care o fetiţă de cinci ani din capitală lăsată fără supravegherea părinţilor plecaţi la serviciu a fost strivită de un dulap. Numărul incidentelor casnice, dar şi a cazurilor de violenţă în familie, în special la nivel local, au crescut în ultimul timp, constată specialiştii.
Redeschiderea grădinițelor, care în mod normal face parte din competențele autorităţilor locale, este însă o sarcină mult mai dificilă decât pare la prima vedere, spune primarul satului Selemet Tatiana Badan, tot ea preşedinta Congresului Autorităţilor Locale. Ministerul Educaţiei a elaborat o serie de instrucțiuni pentru autorizarea deschiderii eşalonate a instituţiilor preşcolare. Unele condiții sunt aproape imposibil de realizat, cum ar fi asigurarea fiecărei instituții cu un asistent medical. Tatiana Badan spune că în unele grădiniţe lucrătorul medical lipseşte cu desăvârșire, în altele, inclusiv în cele mari cu peste 100 de copii cum e şi cea din Selemet, asistentul medical este angajat la jumătate de normă:
„Nimeni nu vrea să muncească pentru 0,5 unitate. Salariile sunt foarte mici. Doi – noi autorităţile publice locale de fiecare dată că pentru grădiniţe reieşind din numărul de copii trebuie să fie o unitate întreagă de asistent medical. Deci este o problemă dublă de motivaţie şi de aceste unităţi stabilite prin anumite hotărâri, legi care nu ne permit nouă autorităților publice locale să angajăm pentru o grădiniţă cu un număr mai mare de copiii o unitate de asistent medical. Mai ales că acum dacă se impun condiţii noi, măsuri speciale avem nevoie de o unitate de asistent medical.”
...nu pot să facă faţă, să cumpere încă un set de lenjerie de pat, de veselă
Lipsa asistentului medical nu este însă singura problemă, spune Tatiana Badan: „Se impun foarte multe cerinţe şi necesităţi pentru care autorităţile publice locale nu pot să asigure acoperire financiară. Din resursele mici pe care le au nu pot să facă faţă, să cumpere încă un set de lenjerie de pat, de veselă, noi cum chiu cu vai avem un set de veselă, acum se impun două. E nevoie de termometre, lămpi bacteriologice, dezinfectanți, viziere. Toate acestea sunt foarte scumpe.”
Ministerul Finanţelor nu a dat curs propunerii primarilor de a realoca pentru noile măsuri sanitare banii economisi pentru alimentaţia copiilor în lunile în care grădinițele nu au activat. Tatiana Badan spune că în atare condiţii nu e limpede deocamdată câte dintre grănidiţe vor reuşi să obţină autorizaţii pentru a-şi redeschide uşile atunci când autoritățile vor da undă verde.
