La mai bine de două ore oră după limita fixată de autorități pentru anunțul rezultatelor referendumului constituțional din Turcia, situația continua să fie neclară și controversată.
Agenția oficială de presă Anadolu (Anatolia) a anunțat repetat după orele 19:00 că 51,34 % din alegători ar fi votat „Da”, în favoarea instaurării regimului prezidențial dorit de Recep Tayyp Erdogan, precizînd la orele 21:00 (ora Europei Centrale) și că rezultatul este încă parțial, după numărătoarea a 98,95 din buletinele de vot.
Erdogan și-a felicitat cadrele Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), pe cele ale Partidului Acțiunii Naționaliste și pe ale Partidului Marii Unități, pentru victoria obținută, apreciind că rezultatele sînt „clare” - anunța aceeași agenție oficială de presă.
Dar rezultatele oficiale erau așteptate să fie anunțate întîi de Comisia Electorală Centrală, acolo unde semnele de întrebare par să subziste, iar, potrivit corespondenților de presă ai televiziunilor occidentale în post la Ankara, numărătoarea voturilor ar fi departe de a fi încheiată.
Premierul turc, Binali Yildirim, a comentat rezultatele referendumului de la balconul sediului AKP, afirmînd la orele 22:00 (ora Chișinăului) că „potrivit rezultatelor încă neoficiale, „da” a cîștigat în referendum. Sîntem un singur corp, o singură națiune, sîntem frați și trebuie să ne păstrăm unitatea”. Premierul a apreciat în continuare că „rezultatele demonstrează maturitatea democratică a țării noastre”, enunțînd că „Turcia deschide o pagină nouă în istoria ei democrată”.
Cele două partide principale de opoziție au denunțat în cursul serii „manipulările” rezultatului referendumului, ale cărui rezultate parțiale ar indica o victorie a lui Erdogan cu o marjă extrem de mică. Secretarul general-adjunct al principalului partid de opoziție a calificat drept „violare” a legalității, vorbind la postul CNN-Türk, decizia Înaltului Consiliu Electoral de a valida buletine de vot neștampilate oficial sau introduse în plicuri neștampilate de autoritatea electorală. Faptul fusese anunțat deja înainte de încheierea votului într-un mesaj publicat pe site-ul Comisiei electorale. Numărul acestor buletine, scriu o serie de agenții de la Ankara, s-ar ridica la circa un milion și jumătate.
Trimisul cotidianului Le Monde, Mark Semo, relata la orele 20:00 că „neliniștea este palpabilă pe platourile de televiziune, în special la CNN-Türk, dar și pe alte canale mai conservatoare. Marile orașe, începînd cu Istanbul și Ankara au votat „Nu”, ca și altele, cum ar fi Izmir, dar „Da” ar rămîne, în mod inexplicabil, majoritar, chiar dacă de puțin”. Vicepreședintele principalului partid de opoziție era citat cu afirmația că „legitimitatea acestui rezultat este discutabilă”, solicitînd renumărătoarea voturilor.
Ceva mai mult de 55 de milioane de alegători turci au fost chemați astăzi să voteze într-un referendum constituțional, referitor la un proiect de reformă ce urmărește să introducă un regim prezidențial în Turcia. Votul în Turcia s-a încheiat la ora 16:00, ora Europei Centrale, în timp ce diaspora turcă a avut deja posibilitatea să se pronunțe.
Potrivit informațiilor presei internaționale, în străinătate Diaspora turcă ar fi votat în proporție de 59,93% pentru „Da” și numai 40,07% pentru „Nu”. Situația ar fi manifestă în Germania, unde din comunitatea turcă de aproape patru milioane nu și-ar fi exprimat votul decît 146.808 alegători; ei ar fi votat în proporție de 63,70% în favoarea măsurilor cerute de Erdogan. În Italia, la vot s-au prezentat - potrivit informațiilor cotidianului La Repubblica, doar 1.703 persoane, o majoritate clară a lor, 60,19% votînd „Nu”.
Reforma, prezentată sub forma a 18 amendamente la actuala Constituție, prevede suprimarea postului de prim ministru, posibilitatea pentru președinte de a dizolva Parlamentul și de a guverna prin decrete. Revizuirea Constituției ar acorda astfel președintelui prerogative infinit mai mari, cum nu a avut nici un omolog de-al săul de la fondatorul republicii, Mustafa Kemal.
În vîrstă de 63 de ani, Recep Tayyp Erdogan, care a supraviețuit politic unei tentative de lovituri de stat anul trecut în noaptea de 15 spre 16 iulie, este acuzat de adversarii săi de derivă autocratică și intenția de a modela Constituția după setea sa nedisimulată de putere. Modificarea Constituției i-ar permite, de altfel, teoretic, să rămînă președinte în că 17 ani, pînă în anul 2029.
Erdogan este un om politic redutabil, potrivit unei majorități a observatorilor politici, care scot în evidență că a cîștigat toate alegerile de la instalarea la putere a partidului său, AKP, în 2002. Presa cita astăzi un profesor de la Universitatea din Strasbourg, cu afirmația: „Erdogan este un iman, în sensul de orator capabil să galvanizeze mulțimile, să le facă să plîngă sau să le fie frică”. Campania sa a fost marcată de altfel de discursuri împănate cu poezie naționalistă și extrase din Coran, adesea amenințătoare la adresa unui Occident, a Germaniei și Franței în mod special, care au îndrăznit să-l contrazică nepermițînd o campanie electorală pro-Erdogan, făcută de miniștri săi, printre emigranții turci stabiliți pe teritoriul lor.
„Căpitanul” - după una din poreclele sale, este considerat de partizanii săi omul miracolului economic și al unor reforme ce au scos majoritatea religioasă conservatoare de sub dominația elitei laice. Dar de ma marile demonstrații antiguvernamentale din 2013, reprimate cu brutalitate, Erdogan a devenit și și figura cea mai criticată din Turcia pentru deriva sa autoritară și islamistă.
În cadrul stării de urgență, încă în vigoare după puciul eșuat de anul trecut, autoritățile au multiplicat arestările unor opozanți pro-kurzi și ale unor ziariști critici, adesea acuzați de „terorism”.
Pe fundalul de incertitudine ce domnește în Turcia, ministrul german de externe, Sigmar Gabriel a lansat în cursul serii de astăzi un apel la calm, afirmînd într-un scurt comentariu „este bine să ne păstrăm capul rece și să acționăm cu calm”.
