Cabinetul federal german a aprobat proiectul de reformă a legii cetăţeniei. Proiectul a fost descris de ministra de interne, social-democrata Nancy Faeser, drept una din cele mai importante reforme propuse de către actuala coaliţie guvernamentală tripartită, formată din social-democraţi, ecologişti şi liberali. „Facem o lege modernă care reglementează imigrarea şi care corespunde necesităţilor multiple ale societăţii şi unei ţări moderne”, a mai spus ministra.
Rata naturalizării în Germania este de 1,1 la sută, faţă de 2 procente la nivelul Uniunii Europene.
Punctele principale ale proiectului
Iată însă punctele principale ale legii reformate care va flexibiliza reglementările privind obţinerea cetăţeniei germane şi care va duce la o reducere semnificativă a obstacolelor birocratice.
Perioada obligatorie de rezidenţă, în prezent de 8 ani, va fi redusă la 5 ani. În mod excepţional, cetăţenia va putea fi dobândită şi după 3 ani de rezidenţă. Asta dacă anumite persoane au realizări profesionale ieşite din comun, nu trăiesc din ajutor social, dacă vorbesc foarte bine limba germană şi dacă s-au remarcat prin acţiuni deosebite în domeniul socio-educaţional.
În acelaşi timp, se admite dubla cetăţenie.
Testele obligatorii de limbă vor fi eliminate pentru anumite persoane. Este vorba despre muncitorii-imigranţi din prima generaţie sosită în Germania în urmă cu 50 şi ceva de ani şi care au trecut de 67 de ani. Muncitorii-oaspeţi (Gastarbeiter cum li se spunea pe vremuri) nu au beneficiat de cursuri de germană.
Proiectul prevede o simplificare generală a testelor lingvistice care nu vor dispare de tot şi care sunt necesare pentru a facilita integrarea celor care solicită un paşaport german.
Copii născuţi pe teritoriul german vor primi automat cetăţenia, indiferent dacă părinţii lor deţin o altă cetăţenie sau dacă sunt apatrizi. Condiţia este ca unul dintre părinţi să fi locuit legal 5 ani în Germania.
Clauze care blochează acordarea cetăţeniei
Proiectul conţine totuşi şi mai multe clauze prin care poate fi blocată acordarea cetăţeniei. Sunt excluse persoanele care acceptă poligamia, adică forma de căsătorie care permite bărbaţilor să aibă mai multe neveste. Nici persoanele care nu acceptă principiul egalităţii între femei şi bărbaţi, ancorat în Constituţie, nu vor putea obţine cetăţenia germană. Totodată, este exclusă acordarea cetăţeniei acelor persoane care au o atitudine antisemită, rasistă sau contrară demnităţii umane - garantată de Legea Fundamentală.
Proiectul a fost criticat de mai mulţ politicieni. Şefa Oficiului Federal contra Discriminării, Ferda Ataman, respinge propunerea ca persoanele aspirante să fie obligate să aducă dovezi că nu trăiesc din ajutoare sociale, acordate de stat.
Dreptul persoanelor la autodeterminare
Cabinetul federal a mai prezentat şi un alt proiect de lege care va uşura unor persoane să-şi schimbe prenumele în conformitate cu alegerea apartenenţei la o anumită identitate de gen. Este vorba, în primul rând, despre persoane trans-sexuale sau cele care şi-au schimbat identitatea de gen. În opinia ministrului justiţiei, liberalul Marco Buschmann, proiectul garantează dreptul la autodeterminare individuală a persoanelor şi este conformă cu prevederile Constituţiei. Voci din interiorul Uniunii Creştin-Democrate au criticat proiectul afirmând că ignoră, de exemplu, acele spaţii rezervate pentru femei abuzate în care bărbaţii nu au acces.
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w100_r1.jpg)
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w66_r1.jpg)
