„Aproximativ 10 mii de soldați vor fi la graniță, dintre care patru mii vor sprijini direct forțele de grăniceri și șase mii vor fi în rezervă”, a spus ministrul, citat de Reuters. „Aducem armata mai aproape de granița cu Belarus pentru a descuraja agresorul, încât acesta să nu îndrăznească să ne atace”, a mai spus Blaszczak.
Letonia și-a consolidat, de asemenea, măsurile de securitate de-a lungul graniței cu Belarus.
Letonia sporește securitatea frontierei cu Belarus pe măsură ce tensiunile cresc
Temerile Poloniei privind pericolul potențial reprezentat de Bealrus au crescut după ce sute de mercenari Wagner au ajuns luna trecută în Belarus, la invitația președintelui Alexandr Lukașenko.
După scurta revoltă din Rusia a mercenarilor Wagner, conduși de Evgheni Prigojin, din 24 iunie, Lukașenko a mediat o înțelegere între Kremlin și organizația lui Prigojin, prin care acesta și luptătorii săi puteau să se stabilească în Belarus. Până astăzi nu este clar unde se află Prigojin, despre care s-a relatat că ar fi fost văzut și la Minsk dar și la Sankt Petersburg. Nu este cunoscut nici numărul mercenarilor din organizația Wagner care au ales să se mute în Belarus.
Săptămâna aceasta, armata belarusă a continuat manevrele în apropierea graniței cu Polonia. Totodată, președintele Lukașenko a declarat de mai multe ori că ar fi blocat planurile unor luptători Wagner de a ataca Polonia.
Pe de altă parte, Polonia a înregistrat o creștere a numărului de migranți ilegali, în principal din Orientul Mijlociu și Africa, care încearcă să treacă granița, venind din Belarus.
Comandantul forțelor de grăniceri, Tomasz Praga, a declarat la începutul acestei săptămâni că 19 mii de persoane au încercat să treacă ilegal graniţa polono-belarusă în primele șapte luni ale anului, faţă de 16.000 în 2022.
Anul trecut, Polonia, care este membră a UE, a construit un zid la granița cu Belarus, un aliat al Rusiei, pentru a opri un aflux masiv de imigranți ilegali. Varșovia declara atunci că migrația a fost organizată de autoritățile din Belarus și Rusia pentru a destabiliza Polonia și restul UE.
Alexandr Lukașenka este acuzat că începând cu 2021 ar fi orchestrat criza refugiaților pentru a se răzbuna pe Uniunea Europeană și sancțiunile care fuseseră impuse Minskului pentru brutalitatea cu care reacționase la valul de proteste, provocat de controversatele alegeri prezidențiale din august 2020.
Frontierele estice ale Poloniei cu Rusia și Belarus, care sunt, de asemenea, frontiere externe ale UE, vor fi „perfect pregătite pentru orice tip de activități ilegale legate de situațiile de criză în ceea ce privește vecinii noștri estici”, declara în aprilie ministrul polonez de interne, Mariusz Kaminski. Tot atunci, el a anunțat că Polonia a început să construiască o barieră electronică de ultimă generație la granița sa terestră cu enclava rusă Kaliningrad pentru a monitoriza și contracara orice activitate ilegală.