Așteptăm vești bune și din Vest: liderii lumii libere transmit semnale puternice de încurajare și sprijin hotărât pentru Republica Moldova, supusă războiului hibrid rusesc.
La câteva zile după deplasarea sa la Bucea, la invitația președintelui Zekenski, unde a comemorat, alături de alți lideri central-europeni, un an de la eliberarea localității martirizate de agresorii ruși, președinta Maia Sandu a avut discuții la București cu președintele Klaus Iohannis și cu cancelarul federal Olaf Scholtz, despre susținerea pe care o poate primi Moldova pentru a rezista în fața tentativelor rusești de destabilizare și zdruncinare a ordinii constituționale.
Declarațiile de după întâlnire ale celor doi aliați din NATO, România și Germania – aceștia fiind, alături de Franța, și inițiatorii platformei de asistență financiară internațională pentru Moldova –, au transmis un mesaj tranșant: Moldova nu este singură, Moldova va fi ajutată să iasă din zona de influența malignă a Rusiei și susținută pe parcursul ei european.
Contactele guvernării pe plan extern aduc roade. Reuniunea de la Chișinău, din iunie, a Comunității Politice Europene va adânci profilul pro-occidental al Republicii Moldova, va „marca teritoriul” lumii libere, pentru a nu lăsa Rusiei nici o îndoială cu privire la vocația și orientarea proeuropeană a țării.
Doar că Rusia e de altă părere. O demonstrează și noul ei concept de politică externă, care abandonează orice ipocrizie legalistă, de genul respectării suveranității altor țări, promite eliminarea influenței străine din zona sa de influență, zisă și „russki mir”, își declară franc „preocuparea pentru susținerea compatrioților din străinătate predispuși la relații constructive cu Rusia”, precum și „apărarea drepturilor și intereselor lor legitime în statele de rezidență și mai ales în statele ostile.” La fel, noua doctrină de politică externă a lui Putin promite o „integrare mai profundă” cu Rusia a teritoriilor secesioniste nerecunoscute pe plan internațional, acolo unde se află trupe rusești.
Republica Moldova are serioase motive să fie îngrijorată de această viziune a Moscovei, care amintește de bine cunoscutul banc din epoca Brejnev: „Cu cine se învecinează Rusia?... Cu cine vrea!”
Și Rusia are destui simpatizanți în Moldova și chiar suporteri care o așteaptă să vină, să-i elibereze de „jugul românilor” și de „dictatul american”. Pentru ei toate relele actualei guvernări cu pretinsele ei reforme le va rezolva soldatul rus.
A făcut valuri o declarație recentă a lui Dodon, făcută la un miting în autonomia găgăuză, când la capătul unei tirade în care proslăvea prietenia cu Rusia, a spus, adresându-se alegătorilor găgăuzi: „Vă îndemn să nu renunțați, totul va fi bine. Vom răzbi, vom răzbi, ai noștri deja sunt aproape!”
O asociație a ucrainenilor din Moldova a făcut o plângere la Procuratura Generală prin care îl acuză pe Dodon că instigă la ură interetnică, aprobă crimele armei ruse în Ucraina și îndeamnă Moscova să ocupe Republica Moldova.
Inculpat în mai multe dosare, Dodon a retractat într-o emisiune pe un post privat TV, imprudenta declarație făcută în fața alegătorilor găgăuzi. A pretins că nu s-a referit la ruși, la armata rusă, atunci când a spus că „ai noștri deja sunt aproape”, ci... la deputații socialiști, camarazii săi de luptă politică. Luându-ne după ultima tălmăcire a lui Dodon, se cuvine să înțelegem ceva de genul că „ai noștri”, adică deputații socialiști, s-au pornit spre Comrat cu o mașină hrentuită (dacă nu cu carul cu boi), dar „vor răzbi, deja sunt aproape”. A fost el, Dodon, mai iute de picior decât deputații socialiști sau... doar mai slobod la gură? Explicația lui Dodon pare o încercare inabilă de a îndepărta o nouă probă pentru acuzația de trădare de țară, decât realmente sensul celor rostite la Comrat.
Pentru că, iată, colegii săi socialiști, sunt mult mai rapizi, decât crede Dodon, și au ajuns zilele acestea, potrivit mass-media, chiar la Moscova. O delegație PSRM în frunte cu Bătrîncea, vicepreședintele parlamentului moldovean, a purtat discuții cu deputații partidului Rusia Unită. Și e greu de crezut că scopul acestei întâlniri amicale va fi fost reluarea exporturilor de mere moldovenești sau scăderea prețului la gaze.
Falanga pro-rusă din Moldova e tot mai decisă, își folosește toate resursele dezinformării. Marina Tauber, de la partidului Șor, acuza actuala putere că planifică acțiuni militare împotriva Transnistriei. În alegerile pentru funcția de bașcan al regiunii găgăuze majoritatea celor 8 candidați înscriși în cursă justifică agresiunea lui Putin în Ucraina. După părerea lor, tocmai această retorică aduce voturi, opțiunea proeuropeană nu prinde la găgăuzi. Și aceste manifestări pro-ruse, putem fi siguri, sunt doar vârful aisbergului.
Aflată aproximativ la jumătatea mandatului, actuala putere trebuie să accelereze reformele cerute de agenda stabilită cu Bruxelles-ul: să învingă blocajul din justiție, care s-a pus de-a curmezișul interesului național, și să realizeze reconfigurarea teritorial-administrativă.
Nu ar fi fost ușor nici în condiții de pace să faci schimbări, or în plin război hibrid al Rusiei împotriva Republicii Moldova, aceste reforme vor fi folosite de agenții de influență ai Kremlinului pentru a provoca noi destabilizări și nemulțumiri populare. Guvernarea însă nu are de ales: dacă nu va sparge împotrivirea sistemului, care servește dorinței de revanșă rusească, integrarea europeană va fi compromisă. Toate cărțile sunt pe masă.
