Felul cum s-au cheltuit fondurile pentru mentenanţa clădirii executivului crescute pe perioada guvernului Filip de la un milion la 28 milioane anual a intrat graţie unui raport al consilierilor noului premier în atenţia presei, inclusiv Agora.md. Portalul arată că peste 60% dintre aceste cheltuieli au fost utilizate exclusiv pentru fostul executiv condus de Pavel Filip și consilierii săi. Este citat unul din consilierii Maiei Sandu - Artur Mija – care afirmă că s-au cumpărat mobilier, draperii, tablouri, covoare, au fost schimbate ascensoare, reparate birouri și holuri. Trei dintre birouri au fost dotate cu baie și zonă de odihnă. Acestea au fost ocupate de către prim-ministrul Pavel Filip, viceprim-ministru Iurie Leancă și ex-secretara generală a Executivului, Lilia Palii.
Trecutul controversat al lui Vitalie Iurcu, secretar de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii care şi-a dat demisia zilele trecute a intrat în vizorul anticoruptie.md. A venit la Ministerul Economiei în 2015, după ce anterior a fost director al SA Moldtelcom, companie cu capital de stat. Iurcu a fost promovat în pofida faptului că în câteva rapoarte ale Curții de Conturi erau constatate încălcări în gestionarea întreprinderii. Mai mult, câteva anchete de presă, realizate de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice și Ziarului de Gardă au scos în vileag scheme prin care majoritatea achizițiilor publice desfășurate de SA Moldtelecom erau câștigate de prietenii și partenerii săi de afaceri, printr-un grup de firme. În timpul șefiei lui Iurcu, nicio achizție publică nu a fost trecută prin sistemul de achiziții publice, iar informația despre rezultatele concursurilor nu este făcută publică, menționează Anticoruptie.md
Un autor de pe contributors.ro se întreabă ce ar putea oferi concret Bucureștii premierului moldovean Maia Sandu, în cadrul vizitei la care a fost invitată de Viorica Dăncilă. Întârzierile în finalizarea interconectării cu România lasă Moldova într-o poziție de negociere cu Gazprom foarte dezavantajoasă lunile acestea: cu totul altfel ar fi arătat lucrurile dacă măcar teoretic Moldova ar fi avut alternativa importurilor prin România, se arată în articolul care precizează că România este integral responsabilă cu acest proiect de interconectare: Transgaz se ocupă atât cu investițiile de pe teritoriul României (două segmente de conductă și două stații de comprimare), cât și cu cele de pe teritoriul Moldovei (conducta Ungheni-Chișinău)”.
Cotidianul.md face referire la deputatul blocului ACUM Dumitru Alaiba, care pune în discuţie plecarea lui Vlad Plahotniuc de la şefia Partidului Democrat. Ideea de bază ar fi că nu doar el e problema R.Moldova. Plecarea sa a fost mai simplă decât s-a crezut, dar odată cu Plahotniuc ar trebui să plece şi tot anturajul său. „Eram sigur că anume asta va face – va pleca, nu va lupta. Spuneam că unicul plan solid pe care îl are este planul de evacuare. Restul erau variații și mișcări tactice”, se declară convins Alaiba.
Izborsk.md scrie despre ONG-uri și partide politice cooptate de Vlad Plahotniuc pentru a-și atinge scopurile. Excepție nu au fost ”structuri care se pronunță pentru lichidarea statalității moldovenești și Unirea cu România”, potrivit sursei citate. Autorul, Nikolai Kostîrkin, enumeră organizațiile „Tinerii Moldovei” și ODIP, precum și partidele „Democrația acasă”, PNL Moldova și PUN, care „în perioada recentă a cedării puterii de la unii la alții declarau o susținere fermă pentru Partidul Democrat și pentru Plahotniuc personal”.
Noi.md citează opinia comentatorului politic Corneliu Ciurea, care consideră că decizia lui Vladimir Plahotniuc de a pleca din fruntea Partidului Democrat este un pas firesc, făcut după ce formațiunea a suferit o înfrîngere politică. El mai crede că asupra liderului PDM există o presiune mare și Plahotniuc nu-și dorește ca aceasta să se răsfrîngă și asupra partidului. „Plahotniuc crează un spațiu politic pentru ca PDM să revină pe scena politică a R. Moldova ca cel mai puternic partid de opoziție”, a comentat Corneliu Ciurea, solicitat de TV8.
Deschide.md insistă asupra influenței factorului rusesc în formarea coaliției PSRM-ACUM. Petru Bogatu semnează un editorial în care afirmă că premierul Maia Sandu și „luptătorii cei mai fervenți pentru integrarea europeană” recurg la „nouvorba” și „dublugândit”. „Aparent, Maia Sandu, Andrei Năstase, Nicu Popescu și alți diriguitori ai „conservării” nu abandonează retorica europeană. În același timp, ne îndeamnă „să nu suferim geopolitic”. Să punem „batista pe țambal” și să uităm o vreme de obiectivul integrării în UE. Acesta e „dublugânditul” lor”, scrie editorialistul. De asemenea, el îi reproșează Maiei Sandu că va fi cel de-al treilea lider de la Chișinău, după Voronin și Dodon, care nu face prima vizită oficială la București. Petru Bogatu este de părere că R.Moldova, ca stat, nu mai are niciun viitor europeaniar singura soluție este Uniirea cu România.
Diez.md scrie că liderul Mișcării Populare Antimafie, Sergiu Mocanu, a dezvăluit că, potrivit informațiilor pe care le deține, în curând, în Transnistria urmează să fie înlăturat oligarhul Victor Gușan, chiar de către ruși. Tot Mocanu adaugă că, în urma acestui lucru urmează să fie instalat o guvernare loială Chișinăului, ca urmare a constituirii guvernării dintre ACUM și PSRM.
Jurnal.md îl citează pe fostul premier Ion Sturza, care afirmă că fostul șef al PD, Vladimir Plahotniuc, s-ar afla în acest moment în Statele Unite. „Să nu se creeze impresia că acceptul de a părăsi scena politică din Republica Moldova, gestul cu mutarea ambasadei la Ierusalim și semnarea contractului de vânzare a fostului Stadion Republican i-au „îmbunat” pe americani. (...) Cert este că opinia publică din Republica Moldova este în drept să afle de la Ambasada SUA la Chișinău, dacă cetățeanul respectiv este în siguranță în America”, a menționat Ion Sturza.
Mold-street.com scrie despre noii proprietari la compania ce a concesionat Gările și stațiile auto din Moldova. Astfel dacă la finele lunii mai 2019, Gările Auto Moderne SRL, mai avea în calitate de asociaţi compania Exfactor-Grup SRL (85%) și cetățeanul american Lluka Muco (15%), iar administrator acesteia era fostul deputat Vitalie Mrug, apoi la începutul lunii iunie 2019, firma a trecut deja în proprietatea Oksanei Demcenko din Ucraina. Dar schimbările din structura de proprietate nu s-au terminat aici și la finele săptămânii trecute Gările Auto Moderne SRL avea deja trei asociați: Oksana Demcenko cu 50%, Franck Arif din Franța - 25% și firma Ramin-Lux SRL - 25%, notează publicația.
Tribuna.md se referă, în cadrul unui „clasament convențional”, la provocările pentru Guvernul Maia Sandu. „Cea mai mare provocare a noii guvernări este să asigure stabilitatea financiar-bugetară. Pentru aceasta va trebui să pună un accent aparte pe disciplina fiscală, pe combaterea evaziunii economice, dar şi pe îmbunătăţirea relaţiilor cu partenerii de dezvoltare”, notează publicația. A doua mare provocare ar fi asigurarea stabilităţii interne. „Chiar dacă situaţia s-a normalizat cât de cât, Moldova continuă să stea pe un butoi cu pulbere şi e suficientă o singură scânteie pentru a se ajunge din nou la destabilizări de situaţie”, scrie Tribuna.
Ziarul de Gardă (zdg.md) relatează despre o nouă achitare definitivă și irevocabilă într-un dosar penal instrumentat de Procuratura Anticorupție în care a fost vizat un judecător prins în flagrant cu mită. Ion Cazacu, reținut în aprilie 2014 în timp ce ar fi primit 10 mii de lei de la un inculpat, a fost declarat nevinovat de instanțele de judecată. Punctul final a fost pus, la 18 iunie, de Curtea Supremă de Justiție, care a respins drept inadmisibil recursul procurorilor. În aceste condiții, magistratul poate reveni la muncă. La fel ca și în cazul lui Gheorghe Popa, alt judecător reținut și achitat ulterior, acesta poate cere despăgubiri, precizează publicația.
În ziarulnational.md Nicolae Negru contestă o declarație a ministrului de Externe, Nicu Popescu, potrivit căruia „80 la sută din cetățenii Republicii Moldova îşi doresc o țara mai prosperă, locuri de muncă și văd atingerea acestui obiectiv prin relații corecte cu toți partenerii externi – și cu Statele Unite, și cu Uniunea Europeană, și cu România, și cu Ucraina, și cu Rusia”. Negru consideră, însă, că „relațiile cu UE și SUA nu s-au deteriorat din cauza politicii externe a guvernării precedente, ci a politicii interne, iar înrăutățirea relațiilor cu Rusia precede instaurării Guvernului Filip și chiar guvernării AIE, începând imediat ce Voronin a respins Memorandumul Kozak”. Editorialistul afirmă că ideea despre „relații corecte cu toți partenerii externi – și cu Statele Unite, și cu Uniunea Europeană, și cu România, și cu Ucraina, și cu Rusia” e o poveste de adormit copiii, atâta timp cât Rusia consideră că R.Moldova se află în „sfera ei de influență” și urzește planuri „novorossiene”.
