Învestirea la Kiev a noului guvern, pe 30 august, a prilejuit astăzi o vizită în Ucraina a șefului diplomației moldovene, Nicu Popescu, care a purtat discuții cu proaspăt numitul ministru ucrainean de externe, Vadim Pristaiko. Într-un recent interviu la Europa Liberă, Popescu se arăta nerăbdător să meargă la Kiev imediat ce acolo se va instala un nou executiv, pentru a impulsiona inițiativele de colaborare convenite cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul unei vizite anterioare la Kiev a şefei cabinetului de miniştri de la Chişinău, Maia Sandu.
Ministrul moldovean de externe nu a anunţat atingerea la Kiev a vreunei înţelegeri concrete, dar o remarcă pe care o făcea – cea că este primul ministru de externe care călătoreşte la Kiev după învestirea executivului ucrainean - ar trebui să arate importanţa şi caracterul special pe care le conferă Guvernul Maiei Sandu acestei relaţii.
Într-un recent interviu la Europa Liberă, Popescu spunea că, atunci când în iulie s-au întâlnit la Kiev, preşedintele ucrainean şi prim-ministra Maia Sandu ar fi convenit asupra mai multor inițiative, începând cu cooperarea ce ţine de integrarea europeană, gestionarea frontierei, lupta cu contrabanda pe segmentul transnistrean şi încheind cu facilitarea accesului şoferilor moldoveni în Ucraina, doar că, în lipsa noului Guvern la Kiev, iniţiativele nu intraseră într-un regim normal de lucru în acel moment.
Zilele trecute, Maia Sandu a mai enunţat un posibil subiect de pe agenda celor două guverne, poate mai important în acest moment ca altele. Vorbind joia trecută despre riscul unei crize energetice cu efecte asupra R. Moldova odată cu posibila sistare a tranzitului de gaze ruse prin Ucraina începând cu ianuarie 2020, Maia Sandu a pomenit drept soluţie opţiunea stocării în Ucraina a unor rezerve de gaze, procurate de pe piaţa europeană de Guvernul de la Chişinău, sugerând că ţara vecină nu doar că e disponibilă să întindă o mână de ajutor R. Moldova în această problemă, ci chiar ar fi venit ea cu propunerea, iar Guvernul său ar fi acum în căutarea de fonduri pentru realizarea proiectului.
Dincolo de simbolismul şi, pe de altă parte, pragmatismul din declaraţiile şi acţiunile noilor autorităţi din cele două state, schimbările politice de la Chișinău, unde pro-europenii din Blocul ACUM s-au unit cu pro-rușii din Partidul Socialiștilor, prilejuiesc unor experţi îngrijorări că Moscova ar putea mai uşor să intervină în treburile interne din R. Moldova, inclusiv cele legate de reglementarea transnistreană, cu scopul testării unui model pe care să-l aplice ulterior Ucrainei. Iar analistul ucrainean Artiom Filipenko ne-a explicat motivul unor astfel de îngrijorări:
„Atât în Ucraina, cât şi în Moldova există încercări de promovare a unor scheme de soluţionare a conflictelor prin conferirea unui statut de „autonomie largă” regiunilor separatiste. Această autonomie poate împiedica mişcarea spre UE a ţărilor noastre. De aceea, noi privim cu îngrijorare ceea ce se întâmplă în R. Moldova, pentru că credem posibilă acceptarea unui model de acest fel, care apoi să fie împins şi în Ucraina, mai ales că Rusia continuă să aibă multe pârghii de influenţă asupra statelor noastre, în special energetice, gazele naturale în primul rând. Vedem că nu există vreo claritate în privinţa livrării gazelor naturale din 2020…
E limpede că Rusia utilizează această pârghie pentru a determina Chişinăul să fie mai flexibil la iniţiativele ruseşti. Dl Dodon, care e unul din participanţii efectivi ai coaliţiei de la Chişinău, a reuşit să-şi întărească poziţia şi să preia rolul de lider în tratativele cu Rusia, iar în plus, chiar şi fără a avea control asupra Ministerului de Externe, el reuşeşește să influenţeze politica externă a Chişinăului prin portofoliile de la apărare şi reintegrare. E un jucător mult mai experimentat decât premierul Maia Sandu, care şi-a asumat toată responsabilitatea pentru pachetul economic, iar pe socialişti i-a lăsat în afara criticii pentru vreun eşec economic. De aici şi părerea că riscurile sunt foarte serioase.”
Recent, vorbind pentru presa germană, preşedintele Igor Dodon a pomenit pentru prima data termenul de „autonomie largă” pe care l-ar dori să fie oferit regiunii transnistrene, spunând totodată că va prezenta foarte curând partenerilor politici din coaliţia de la Chişinău un concept elaborat în acest sens de preşedinţie, iar Maia Sandu a reacţionat spunând că nu crede că e timpul acum pentru astfel de discuţii.
Cu o zi mai devreme, în cadrul unor alegeri locale generale în Rusia, au fost desemnate parlamente locale precum şi guvernatori de regiuni, inclusiv în Sevastopol şi Crimeea, părţi ale Ucrainei anexate în 2014 de Rusia.
Diplomaţia moldoveană a arătat azi dimineaţă într-un comunicat, iar Nicu Popescu a repetat ulterior la Kiev că R. Moldova nu recunoaşte alegerile din Crimeea şi Sevastopol, câștigate aşa cum arată datele preliminare de partidul pro-guvernamental „Rusia unită”, şi că Chişinăul sprijină integritatea teritorială a Ucrainei.
