Linkuri accesibilitate

Retrospectiva săptămânii politice: între resemnarea președintelui și tăcerea Procuraturii


În dialog cu directorul agenției de știri IPN, Valeriu Vasilică, și redactorul șef-adjunct de la „Ziarul de Gardă”, Victor Moșneag.

Curtea Constituțională (CC) a decis în această săptămână că președintele ţării nu poate nominaliza un candidat la șefia Guvernului fără să fi fost aleasă conducerea legislativului. Hotărârea a stârnit mai multe comentarii şi este unul dintre subiectele retrospectivei săptămânii politice.

Retrospectiva săptămânii politice
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:13 0:00
Link direct

Şeful statului Igor Dodon, tot el şi liderul informal al Partidului Socialiştilor, s-ar fi resemnat repede cu acest verdict al Înaltei Curți, după părerea mai multor analiști, vorbind despre scenariul dizolvării legislativului şi organizarea alegerilor anticipate. Dodon a avansat ideea că va sesiza din nou Curtea Constituțională, de data aceasta pentru a stabili la ce dată ar trebui să acționeze dacă nu se reușește reluarea ședințelor plenului Parlamentului şi învestirea unui guvern.

Mai mulţi comentatori politici şi jurişti au văzut drept controversată hotărârea Curţii. Directorul agenţiei de presă IPN, Valeriu Vasilică, spune că nu poate avea încredere în judecătorii actuali ai CC, luând în calcul de felul cum au fost numiți înainte de alegeri, după mai multe demisii aşa-zise din proprie inițiativă.

Valeriu Vasilică
Valeriu Vasilică

„Undeva în subconștient stă impresia că această Înaltă Instanță a noastră este ușor dirijată de alte interese decât cele constituționale. Şi decizia la care ne referim acum intră în totalitate în această percepție pe care o am. Până la urmă ce se întâmplă? Dacă președintele nu poate înainta un prim-ministru fără existența organelor de conducere a Parlamentului, putem trage concluzia că cineva are acest interes să păstreze situația la incertitudinea care există.”

Unii observatori ai scenei politice au concluzionat că decizia Curţii Constituționale trezește semne de întrebare ţinând cont de faptul că un președinte ales prin vot direct ar trebui să aibă mai multe prerogative. Numai că şeful statului actualmente ar fi o figură simbolică, ajungând în această ipostază şi datorită altor interpretări ale Constituției. A surprins faptul că Igor Dodon nu a avut nicio replică în acest sens, el care insista anterior pentru un rol mai activ al instituției prezidențiale.

Un alt subiect al săptămânii ce se încheie ce a stârnit numeroase comentarii a fost dosarul în care figurează omul de afaceri Andrei Tranga şi fostul procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari. Nedumeriri a iscat felul în care a reacționat Procuratura, mai degrabă ascunzând sub preș anumite detalii decât comunicându-le opiniei publice. După ce şi-a dat demisia din funcţia de conducere, Viorel Morari a fost numit procuror într-o direcţie a Procuraturii Generale.

Despre această demisie, dar şi despre alte detalii din cadrul anchete s-a aflat mai târziu. „Este un dosar cu foarte multe lucruri stranii”, consideră redactorul-şef adjunct al săptămânalului de investigaţii „Ziarul de gardă” Victor Moşneag.

Victor Moșneag
Victor Moșneag

„În primul rând, acest caz are foarte multe necunoscute. El aparent a început încă la mijlocul lunii aprilie, când presei i-a fost distribuită o scrisoare [anonimă] în care se vorbea despre averea lui Viorel Morari şi acea persoană cerea insistent să fie verificată acea avere şi interesele pe care el le are în anumite domenii. Peste o săptămână a mai venit o altă scrisoare de la aceeași adresă electronică prin care se menționa deja despre cazul Tranga. Deci, probabil, inițial una din țintele acestui dosar ar fi fost chiar Viorel Morari. Bănuim că ar putea să fie aici şi o răfuială în interiorul Procuraturii, pentru că, probabil, există şi acolo foarte mari interese şi între procurori fiecare încearcă să-şi facă zona lui de influență cât mai mare. Nu exclud că interesele procurorilor în acest caz s-au întâlnit cu interese politice sau interesele de business”.

Victor Moşneag spune că nu-i este clar dacă la mijloc este o luptă de natură profesională între procurorii anticorupție şi cei de la combaterea criminalității organizate și cauze speciale, două entități din subordinea Procuraturii Generale, este vorba de protecționism sau competiția de a intra în grațiile superiorilor. Cert este că instituția Procuraturii, care nici până acum nu se bucura de mai multă încredere din partea cetățenilor, va ieşi din acest scandal cu imaginea șifonată, se arată convins redactorul-şef adjunct al „Ziarului de Gardă”.

XS
SM
MD
LG