Guvernul Filip instalat în noaptea de 20 ianuarie 2016 pe fundalul unor ample proteste de stradă a împlinit săptămâna aceasta doi ani – este una din temele retrospectivei săptămânii.
Premierul Pavel Filip a marcat cei doi ani de guvernare cu un raport de bilanț. Între altele, șeful cabinetului de miniștri s-a lăudat că țara a atins o creștere economică de aproape 4%, s-au luat măsuri pentru susținerea antreprenorilor și a fost redresată situația din sectorul bancar. Pavel Filip a mai precizat că una dintre preocupările de bază ale Executivului este îmbunătățirea stării de sănătate a populației și că s-au luat măsuri pentru restructurarea sectorului spitalicesc.
Jurnaliștii specializaţi pe teme economice dau dovadă de mai puţin optimism ca premierul. O analiză publicată de portalul Mold-street.com arată că oamenii de afaceri nu prea au încredere în autorități, serviciile medicale s-au scumpit, iar creşterea economică este mai lentă în comparație cu anii trecuți. Jurnalistul Ion Preaşcă spune că anumite realizări ale Guvernului Filip nu pot fi negate. Plata pensiilor şi salariilor nu a înregistrat întârzieri majore, a fost deblocată finanţarea externă şi administrarea fiscală a fost mai eficientă. Totuşi, jurnalistul de la Mold-street.com numeşte aceste realizări modeste:
„O creştere de 3-4 % nu este, până la urmă, o creştere economică pentru o ţară ca Republica Moldova. Noi trebuie să creştem cu vreo 10 % ca să ne mişcăm din groapa asta unde ne aflăm! Faptul că în următorii ani se aşteaptă creşteri economice modeste denotă că autorităţile nu sunt în stare să identifice acele domenii care pot să asigure o creştere economică majoră pentru ţara noastră. Ministrul Justiţiei promite că va face anumite reforme în justiţie, pentru că noi avem acolo probleme mari care sperie investitorii. Există teama că de justiţia moldovenească ce poate în orice moment să trăsnească un investitor aşa că el să fugă din ţara asta şi să se teamă să revină aici. Dacă nu vor fi schimbări radicale anume în justiţie, cred că ce nu ar face specialiştii din economie, se vor mişca foarte încet lucrurile.”
La conferinţa de presă dedicată raportului de activitate a Executivului, premierul Pavel Filip s-a referit şi la recenta declaraţie de protest a Dumei de Stat de la Moscova faţă de legea adoptată de Parlamentul de la Chişinău şi în baza căreia, începând din 12 februarie, retransmiterea unor programe ruseşti ar urma să fie restricţionată. Prim-ministrul Filip a precizat că regretă decizia parlamentarilor de la Moscova şi asta pentru că legea nu ar fi îndreptată împotriva Rusiei, „fiind numai o modalitate de a apăra spaţiul informaţional al Republicii Moldova”.
Ţinând cont de faptul că relaţiile bilaterale moldo-ruse au fost glaciale în ultimii ani, o înrăutăţirea a acestora nu este tocmai ce-şi doreşte Republica Moldova, consideră analistul politic Dionis Cenuşă:
„Eu cred că pentru Republica Moldova, per ansamblu, este o situaţie care nicidecum nu ajută reconstruirii relaţiilor bilaterale, mai ales că Republica Moldova depinde încă de Rusia pe partea de energie, pe partea de remiteri care vin de la muncitorii moldoveni, deci, există mai multe pârghii prin care Rusia încă poate exercita influenţa. Cine este, iarăşi, un fel de câştigător în toată această situaţie? Este Partidul Democrat şi, respectiv, retorica antirusească a acestui partid.”
Ca răspuns la nota de protest a Dumei de stat de la Moscova, deputaţi din coaliţia de guvernare condusă de PD au înregistrat un proiect de declaraţie prin care condamnă ceea ce ei au numit „amestecul abuziv în activitatea politică din Republica Moldova”, iar declaraţia parlamentarilor ruşi lipsită de temei.
