În vreme ce disputa politică s-a mutat la Curtea Constituțională, căreia i s-a cerut să se pronunțe despre posibilitatea dizolvării parlamentului, majoritatea din legislativ instituie stare de urgență pe o perioadă de două luni. Deși situația pandemică este tot mai îngrijorătoare, opoziția și alți critici ai măsurii spun că nu situația sanitară ar fi motivul. Ultimele evoluții de la Chișinău sunt analizate în rubrica „Retrospectiva săptămânii politice”.
Nevoia unor restricții mai dure pentru a împiedica răspândirea virusului Covid-19 se impunea acum câteva săptămâni, când a devenit evident că gestionarea crizei sanitare scapă de sub control, remarcă analistul Ion Tăbârță. În opinia lui, faptul că decizia instituirii stării de urgență a fost luată cu întârziere, după ce Înaltei Curți i s-a cerut să se expună asupra posibilității de dizolvare a legislativului, arată că altele sunt interesele majorității PSRM-Partidul Șor și transfugii de la PD, nicidecum grija față evoluția pandemică.
„Majoritatea din parlament foloseau pandemia în calitate de instrument de presiune asupra șefei statului Maia Sandu ca să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru. Deja când acest subiect al desemnării nu mai este dominant pe agenda politică și a fost schimbat cu subiectul posibilelor alegeri parlamentare anticipate, deja aceeași majoritate iarăși încearcă să folosească pandemia ca factor de a nu admite, cel puțin la moment, organizarea unui scrutin parlamentar anticipat. Este mai degrabă o stare de urgență de fațadă.”
Ion Tăbârță crede că noile măsuri restrictive nu reflectă determinarea coaliției din parlament pentru a îmbunătăți situația sanitară.
Alina Radu, directoarea „Ziarului de Gardă”, spune că dacă s-ar face abstracție de contextul politic, oricum starea de urgență a fost insuficient explicată și motivată, pentru a crede în grija socialiștilor și aliaților lor pentru sănătatea publică.
„Ceea ce a prezentat în seara zile de 1 aprilie prim-ministrul, la părerea mea, a fost o bâlbâială, o explicare foarte confuză. Ceea ce a lipsit din discursul lui, dar m-am uitat suplimentar peste dispoziția și explicațiile acestei Comisii pentru Situații Excepționale, de acolo lipsește ceea ce este mai important, trasabilitatea infecțiilor, trasabilitatea focarelor și ce măsuri se iau cu focarele. Acum, în Republica Moldova, nimeni nu știe unde sunt focarele, se bănuiește că sunt focare acolo unde este multă lume. Troleibuzele sunt pline, bisericile sunt pline, mall-urile sunt pline, se iau măsuri și se izolează parcurile, dar nu se zice nimic despre locurile unde este multă aglomerație.”
Alina Radu spune că acțiunile autorităților ridică tot mai multe semne de întrebare, iar între timp cetățenii s-au pomenit pe cont propriu în lupta cu virusul.
„Cumva cetățenii s-au pomenit din nou pe cont propriu. În cazul în care, să zicem, bănuiești că ai fost infectat cu Covid, trebuie să te adresezi la clinică, s-ar putea să se găsească un test, dar trebuie să stai până mâine la rând, dar tu poate ai în preajmă oameni importanți pe care nu vrei să îi infectezi. Și atunci ce faci? Te duci la privat, unde trebuie să plătești și 800 de lei pentru un test, e o sumă importantă pentru un cetățean al Republicii Moldova. Și asta e cea mai mică problemă, în cazul unei îmbolnăviri, s-au făcut publice o mulțime de date, e vorba de tratament de mii de lei pentru Covid, după care alte mii de lei pentru urmările pe care le lasă acest virus după ce iese din organism.”
Directoarea „Ziarului de Gardă”, Alina Radu, observă că deocamdată nimeni nu și-a asumat răspunderea pentru ceea ce numește compromiterea procesului de imunizare, prin vaccinarea fără rând a unor funcționari din administrațiile locale, în condițiile în care și așa o mare parte a populației este neîncrezătoare în procesul de imunizare.
