Întâlnirea de două zile din capitala cehă, începută joi cu evenimente protocolare, ar urma să se concentreze vineri asupra eforturilor de a elabora un pachet de sprijin pentru Ucraina la summit-ul NATO din iulie, de la Washington.
Însă dezbaterea aprinsă cu privire la posibilitatea ca Kievul să folosească arme occidentale pentru a lovi ținte din Rusia riscă să umbrească discuțiile, scrie AFP.
Ucraina le-a cerut partenerilor săi - în principal Statele Unite – să-i permită să folosească armamentul cu rază de acțiune mai lungă pe care aceștia îl furnizează pentru a lovi în interiorul teritoriului Rusiei.
Ce țări susțin sau se opun ridicării restricțiilor?
Statele Unite și Germania au refuzat până acum să-i permită Kievului să lovească dincolo de graniță, de teamă că acest lucru le-ar putea aduce mai aproape de un conflict direct cu Moscova. Rezerve a exprimat și Italia.
Înaintea reuniunii de la Praga, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a repetat că este timpul ca membrii alianței să reconsidere aceste limite, deoarece ele restrâng capacitatea Kievului de a se apăra.
Franța s-a alăturat statelor europene care susțin această idee. Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat marți, la o conferință de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz, în Germania, că Ucrainei ar trebui să i se permită să „neutralizeze” bazele din Rusia folosite pentru a lansa atacuri.
Cu toate acestea, cancelarul german Olaf Scholz a rămas mai puțin angajat, spunând că Ucraina ar trebui să acționeze în cadrul legii și că, oricum, Berlinul nu a furnizat armele pentru a lovi Rusia.
- Te-ar putea interesa și: După Chișinău, Blinken vizitează Praga. Orașul găzduiește o „mega-ministerială” NATO
Declarații în sprijinul ridicării restricțiilor au făcut în ultima vreme lideri din Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Cehia, Țările Baltice și din Polonia.
Miercuri, Varșovia a confirmat oficial că Ucraina este liberă să folosească împotriva Rusiei armele pe care i le oferă Polonia.
„Nu există restricții pentru folosirea armelor poloneze pe care le-am trimis Ucrainei”, a declarat viceministrul polonez al apărării, Cezary Tomczyk, citat de EFE. El a cerut celorlalte state care sprijină militar Kievul să procedeze la fel, deși a recunoscut că aceasta este o chestiune „complexă” ce poate crea „diferite probleme”.
De partea cealaltă a Atlanticului, Casa Albă a declarat că se opune în continuare utilizării de către Ucraina a armelor americane pentru a lovi ținte din Rusia, deși secretarul de stat Antony Blinken a lăsat să se înțeleagă că această strategie s-ar putea schimba.
Putin avertizează că Occidentul „se joacă cu focul”
Între timp, președintele rus Vladimir Putin a avertizat membrii NATO că „se joacă cu focul” atunci când propun ca Ucrainei să i se permită să folosească armele occidentale pentru a lovi în interiorul Rusiei. Liderul de la Kremlin și-a reluat avertismentul că ridicarea restricțiilor ar putea avea „consecințe grave”, declanșând un conflict global în care ar putea fi folosite arme nucleare.
În ultimele luni, Ucraina a continuat să lovească, cu propriile arme deocamdată, obiective strategice de pe teritoriul rusesc – mai cu seamă rafinării, dar și ținte militare. Oficiali americani ar fi îngrijorați că Kievul poate lovi și stațiile radar ale capacităților nucleare ale Rusiei, potrivit The Washington Post.
Pachet de sprijin pentru Ucraina
În timp ce aliații NATO dezbat ridicarea restricțiilor, miniștrii reuniți la Praga încearcă, de asemenea, să se pună de acord asupra unui pachet de sprijin consistent pentru Ucraina, în timp ce speranțele sale de aderare la Alianță rămân o perspectivă îndepărtată.
După ce Kievul a făcut presiuni puternice la summit-ul de anul trecut, țările NATO - în frunte cu SUA și Germania – i-au spus ferm că nu trebuie să se aștepte la reuniunea de la Washington la niciun progres concret în vederea aderării la alianță.
În schimb, șeful NATO, Stoltenberg, a afirmat că vrea să determine aliații să își asume angajamente clare, pentru mai mulți ani, cu privire la valoarea ajutorului pe care îl vor acorda Ucrainei.
Luna trecută, el a avansat o cifră-țintă globală de 100 de miliarde de euro, pe o perioadă de cinci ani, dar care nu a întrunit un consens. Potrivit surselor diplomatice, discuțiile asupra acestui subiect continuă.
Un domeniu în care NATO pare mai aproape de un acord este un plan prin care Alianța să preia de la Statele Unite coordonarea livrărilor de arme către Ucraina, în perspectiva posibilei reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă, potrivit AFP.
Există însă temeri că o asemenea mișcare ar putea genera mai multă birocrație, dar și opoziția unor membri ca Ungaria, una dintre cele mai prietenoase țări cu Rusia din cadrul alianței.
- Te-ar putea interesa și: Încă un miliard pentru înarmarea Ucrainei, de la suedezi. Macron spune că Ucraina poate ataca ținte din Rusia cu armament francez
În ajunul actualei reuniuni de la Praga, guvernul Suediei a anunțat cel mai mare pachet de ajutor militar pentru Kiev de la începutul războiului din Ucraina. Pachetul, în valoare de 1,3 miliarde de dolari, include aeronave de supraveghere și control aeropurtat (ASC 890), transportoare blindate (PBV 302), muniție de artilerie și resurse pentru întreținerea materialului donat până acum. De la începutul războiului, Suedia a oferit Ucrainei sprijin în valoare de 4,1 miliarde de dolari.
Flancul estic al NATO și apărarea antiaeriană
Între timp, evaluările NATO ar arăta că Europa ar dispune de numai o mică parte din capacitățile de apărare aeriană necesare pentru a-și proteja flancul estic, potrivit Financial Times. Publicația scrie că aceste estimări interne ale Alianței scot la iveală amploarea vulnerabilităților continentului - lipsa stocurilor fiind cauzată de scăderea cheltuielilor militare din ultimele decenii.
Potrivit unor persoane familiarizate cu planurile confidențiale de apărare ale NATO, întocmite anul trecut, aliații sunt capabili să furnizeze mai puțin de 5% din capacitățile de apărare aeriană considerate necesare pentru a-şi proteja membrii din Europa Centrală şi de Est împotriva unui atac la scară largă.
Un diplomat NATO citat de Financial Times a spus că abilitatea de a se apăra împotriva rachetelor și atacurilor aeriene este „o parte majoră a planului de apărare a Europei de Est”, dar a adăugat că, „în acest moment, nu avem așa ceva”.
Discuțiile despre apărarea aeriană, mai ales a Europei de Est, se află și pe agenda actualei reuniuni de la Praga.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
